Preşedintele american Joe Biden își începe turneul în Orientul Mijlociu, cu un prim popas în Israel, urmat de o vizită în Arabia Saudită, anunță presa internațională. Joe Biden va deschide un nou capitol în relațiile cu Orientul Mijlociu, sub presiunea evoluțiilor din Ucraina și a dosarului iranian, scrie The National. O reconfigurare strategică ar putea surveni în regiune, dar rezultatul va depinde, în mare parte, de direcția în care se va îndrepta busola administrației americane, analizează The National. Prioritățile de securitate prevăzute pe agenda discuțiilor israelo-americane sunt sistemele de apărare antiaeriană, achiziția de noi avioane și elicoptere de către Israel, problema Iranului și a aliaților acestuia din regiune, un nou Memorandum de Înțelegere și ideea unei alianțe de apărare aeriană în Orientul Mijlociu, detaliază The Jerusalem Post. Biden este primul președinte american care va merge, vineri, direct din Israel în Arabia Saudită – un drum descris drept un simbol al relațiilor în devenire și al pașilor către o normalizare între Israel și lumea arabă, notează Haaretz. Cu toate acestea, oficialii israelieni și-au exprimat scepticismul cu privire la formarea iminentă a unui pact regional de apărare între Israel și statele arabe, care să conecteze sistemele de apărare aeriană pentru a combate atacurile iraniene cu drone și rachete în Orientul Mijlociu, adaugă cotidianul israelian. Acorduri mai probabile se referă la un potențial consens diplomatic mediat de SUA, care să implice Arabia Saudită, Israelul și Egiptul, pentru finalizarea transferului a două insule din Marea Roșie de sub controlul egiptean către cel saudit, așa cum a relatat pentru prima dată, în mai, publicația americană Axios, completează Haaretz.
În Europa, teama de o reducere completă a aprovizionării cu gaze rusești este în creștere, în special în Germania, unde se preconizează că iarna viitoare va fi rece, întunecată și scumpă, după cum a titrat ziarul economic Handelsblatt. Atenția generală, în pragul începerii lucrărilor de întreținere la Nord Stream 1, se concentrează asupra a ceea ce se va întâmpla peste 10 zile, când gazoductul ar trebui să își reia funcționarea normală, opțiunea ca Moscova să profite de această ocazie ca pretext pentru a opri definitiv aprovizionarea fiind considerată cea mai probabilă, atenționează Ansa. Pe data de 20 iulie, oficialii UE de la Bruxelles vor da publicității un plan al pregătirilor de iarnă, care va căuta să asigure statele membre că vor dispune de gaze suficiente ca să treacă iarna, anunță Politico și notează că printre opțiunile în discuție se numără ajutoare pentru companiile energetice, intrarea unor centrale energetice sub controlul statului și raționalizarea gazelor în sectorul industrial. Până acum, continuă Politico, peste 10 țări din UE și-au lansat primul avertisment anticipat legat de planurile lor de urgență, iar Germania și Republica Cehă au promis să-și unească forțele și să asigure o cooperare operațiunală în cazul unei întreruperi totale a livrării gazelor, posibilă în următoarele săptămâni. Însă mulți se tem de un scenariu de tip ‚fiecare-stat-pentru sine’ și, din acest motiv, Comisia Europeană încurajează țările să stabilească voluntar niște acorduri de solidaritate transfrontalieră, astfel încât să-și poată împărți gazele în caz de nevoie, explică Politico. Ce e mai rău abia urmează în criza energetică, a declarat şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, într-o conferinţă privind energia, organizată la Sydney, citează La Libre Belgique. La rândul său, secretarul american pentru energie, Jennifer Granholm, a declarat că războiul din Ucraina a demonstrat importanţa trecerii la surse de energie alternative pentru a opri dependenţa de combustibilii fosili ruseşti, reține ziarul belgian. În context, atenționează France24, euro ajunge la paritate cu dolarul, prag care nu a mai fost atins din anul punerii sale în circulaţie, acum două decenii, moneda unică fiind trasă în jos de riscul unei tăieri a aprovizionării cu gaz rusesc pentru Uniunea Europeană. Cel mai rău coșmar energetic din Europa devine realitate – întreruperile de livrări din Rusia și prețurile record amenință cu o „iarnă a nemulțumirii”, conchide Foreign Policy.
Lovită de pandemie, populația UE s-a micșorat anul trecut, pentru al doilea an consecutiv, a anunțat Eurostat, regiunea înregistrând 2 milioane de decese cauzate de coronavirus, scrie Reuters. Ultima oară când UE a mai înregistrat o scădere a populației a fost în 2011 – și singura dată după 1960, însă apoi a început imediat o creștere datorată migrației nete, detaliază Reuters și adaugă că, deși Italia, Polonia și România au înregistrat cele mai mari scăderi ale populației, în peste jumătate dintre statele UE populația s-a mărit, în frunte cu Franța, Olanda și Suedia. Raportul „Europa după Covid: Inversare sau Reînnoire”, realizat de Social Justice Ireland, a constatat că o cincime din copiii din UE sunt expuși riscului de sărăcie, în vreme ce aproape 7 milioane suferă de privațiuni materiale grave, informează The Independent, subliniind că proporția cea mai mare a fost înregistrată în România (30,1%) și Bulgaria (28,3%), Irlanda situându-se la polul opus, cu aproximativ 15%.
Populația mondială este de așteptat să ajungă la 8 miliarde de oameni pe 15 noiembrie, potrivit unei proiecții a Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale al ONU, care prevede, de asemenea, că India va depăși China în 2023, devenind cea mai populată țară din lume, reține Le Figaro. Potrivit departamentului ONU care a fost autorul prognozei, populația lumii crește în prezent în cel mai lent ritm din 1950, putând ajunge la aproximativ 8,5 miliarde în 2030 și 9,7 miliarde în 2050, pentru a atinge un vârf de aproximativ 10,4 miliarde în anii 2080, înainte de a rămâne la acest nivel până în 2100. În timp ce o scădere netă a fertilităţii a fost observată în mai multe ţări dezvoltate, consemnează Le Figaro, creşterea populaţiei aşteptată în următoarele decenii se va concentra pentru mai mult de jumătate în opt ţări, potrivit departamentului ONU – și anume Republica Democrată Congo, Egipt, Etiopia, India, Nigeria, Pakistan, Filipine și Tanzania. (Cristina Zaharia)/czaharia/sdm2
