Criza politică din Italia a surpins redacțiile marilor cotidiene europene aproape de ora închiderii ediției. Mario Draghi, șeful guvernului italian, și-a înaintat demisia în după-amiaza zilei de joi, după ce Mișcarea 5 Stele, membră a coaliției de guvernământ, a decis să boicoteze un vot de încredere asupra unui text discutat în Senat – anunță La Stampa. Doar că, în aceeași seară, președintele Republicii, Sergio Mattarella, nu a acceptat demisia premierului și l-a invitat pe Mario Draghi să se prezinte din nou în fața Parlamentului pentru o evaluare a situației apărute în coaliția de guvernare.
”De ce avem o criză de guvern?” se întreabă Corriere della Sera, încercând să explice contextul politic: ”Eșecul votului de încredere în Senat, care a dus la demisia premierului, este doar ultima fricțiune într-o relație Conte-Draghi care încă de la început a fost tensionată”, consideră publicația italiană. Miercuri seară, președintele M5S, Giuseppe Conte, anunțase că senatorii partidului său nu vor participa la votul de încredere solicitat de executiv cu privire la un decret-lege ce conține măsuri de aproximativ 23 de miliarde de euro pentru a ajuta familiile și întreprinderile să facă față inflației. Chiar dacă ar putea obține o majoritate de guvernare și fără actualii parteneri de coaliție, Draghi a spus în repetate rânduri că ”nu poate exista un guvern fără Mișcarea 5 Stele”, mai precizează Corriere della Sera.
Mai multe cotidiene scriu despre progresele mult-așteptate din cadrul discuțiilor Rusia-Ucraina privind exportul de cereale. LA LIBRE BELGIQUE consemnează că Rusia și Ucraina au făcut progrese în timpul unei reuniuni a experților militari la Istanbul, care a avut loc recent. Cotidianul remarcă optimismul prudent al ministrului turc al Apărării, Hulusi Akar, care a subliniat în declarațiile sale că experții militari ruși și ucraineni au convenit asupra „controalelor comune” în porturi și asupra modalităților de „garantare a securității rutelor de transfer”, cu alte cuvinte coridoare sigure pentru transportul maritim al produselor agricole.
Miza negocierilor este imensă, având în vedere că atacurile Rusiei asupra Ucrainei au provocat o majorare a prețurilor la alimente pe plan mondial, exercitând presiuni asupra statelor mai sărace – subliniază Wall Street Journal. Deși prețul cerealelor a mai scăzut comparativ cu nivelul atins după declanșarea războiului, o sporire a exporturilor ucrainene ar duce la o și mai mare scădere a prețurilor, benefică într-o perioadă când inflația și o serie de crize grave se manifestă în special în rândul țărilor în curs de dezvoltare.
Un alt subiect viu discutat în mass media este evoluția pandemiei de coronavirus. Preocuparea autorităților sanitare europene legată de răspândirea rapidă pe continent a celei mai recente variante Omicron a COVID-19, numită BA.5, este în creștere, citim în Euronews. Deși această tulpină nu produce un număr mare de decese, situaţia nu este optimistă, deoarece, potrivit autorităților sanitare europene, vaccinurile împotriva celorlalte variante nu împiedică răspândirea celor noi. Cu toate acestea, vaccinurile rămân eficiente în prevenirea celor mai severe cazuri de boală, conchide Euronews.
Pe de altă parte, din LE MONDE aflăm că Statele Unite au autorizat vaccinul Novavax, care folosește o tehnică tradițională și nu ARN mesager. Această decizie oferă o opțiune suplimentară pentru reticenți într-o țară în care rata de vaccinare a adulților stagnează în jur de 77%. Până acum, SUA au autorizat doar trei vaccinuri anti-COVID-19: cele cu ARN mesager de la Pfizer și Moderna și cel de la Johnson & Johnson. Autorizarea de urgență a vaccinului Novavax „va oferi adulților americani care nu au primit încă un vaccin împotriva COVID-19 o altă opțiune”, a afirmat Robert Califf, șeful FDA, într-un comunicat de presă. Cotidianul economic francez LES ECHOS consemnează faptul că Bruxelles-ul a revizuit în scădere previziunile de creştere şi de inflaţie în Uniune, ca urmare a războiului din Ucraina
”Comisia Europeană şi-a coborât previziunile de creştere în zona euro pentru 2022 şi 2023, cu 2,6% şi respectiv 1,4%, din cauza impactului tot mai mare al războiului din Ucraina. Ea se teme că situaţia s-ar putea agrava şi mai mult dacă Moscova îşi întrerupe livrările de gaz”,
Europa rămânând încă foarte dependentă de hidrocarburile rusești. Printre ceilalți factori care se repercutează negativ asupra creșterii, Comisia notează înăsprirea „mai repede decât se prevedea” a politicii monetare a BCE, necesară pentru a frâna inflația. La asta se adaugă „decelerarea continuă a creșterii în Statele Unite” și impactul politicii Beijingului contra COVID-19, care a dus la izolări și închiderea de uzine în China, își încheie Les Echos analiza.
Încheiem cu un comentariu apărut în FINANCIAL TIMES pe marginea vizitei președintelui american în Orientul Milociu. ”În încercarea de a calma criticile tot mai numeroase apărute înainte de călătoria sa în Arabia Saudită, Biden a scris începând de săptămâna trecută că nu va tolera hărțuirea dizidenților și a activiștilor de către guvernul de la Riad. Dar regimul nici nu se limitează la hărțuirea opozanților: peste jumătate din cele 81 de victime ale execuției în masă din martie au fost pedepsite pentru participarea la proteste pro-democrație, conform comisarului ONU pentru drepturile omului, avertizează Financial Times, care rezumă: ”Joe Biden are nevoie de petrolul Arabiei Saudite, dar nu trebuie să-i ignore istoricul în materie de drepturile omului”./rlambru/dsirbu
(Agenția de Presă RADOR, 14 iulie 2022)
