”Uniunea Europeană îndeamnă statele membre să-și diminueze consumul de gaze cu 15% pentru a contracara șantajul Rusiei” titrează The Guardian, în timp ce agenția italiană ANSA detaliază că această reducere vizează perioada august 2022-martie 2023, în cadrul unui așa-numit „Plan de salvare a iernii”, prezentat de Comisia Europeană în perspectiva unei posibile sistări totale a alimentării cu gaze rusești. Limitarea încălzirii în anumite clădiri, amânarea închiderii centralelor nucleare, recurgerea temporară la cărbune, stimularea companiilor să-şi reducă nevoile de gaz sunt doar câteva din măsurile propuse, notează La Libre Belgique. În caz de „risc substanţial de penurie gravă sau de cerere excepţional de ridicată”, Bruxellesul ar vrea să poată activa un mecanism de alertă – după consultarea statelor membre – care va permite impunerea unor „ținte obligatorii de reducere a consumului”, mai scrie cotidianul belgian. „Rusia ne șantajează, folosind energia ca armă. Prin urmare, fie că este o tăiere parțială, fie una totală, Europa trebuie să fie pregătită”, a subliniat Ursula von der Leyen, insistând că lecția învățată de UE în timpul pandemiei de coronavirus trebuie să fie aceea că, în fața unei crize care „ar lovi toate și fiecare dintre statele membre”, „cel mai mare dușman al Uniunii Europene ar fi fragmentarea” și că „dacă acționăm împreună, putem rezolva orice criză”, reține cotidianul spaniol Cadena Ser din declarațiile președintei Comisiei Europene.
Între timp, ”Europa se topește din cauza temperaturilor-record care intensifică incendiile”, remarcă New York Times. La Londra, valul de căldură a făcut ca pompierii să aibă cea mai ocupată zi de la Al Doilea Război Mondial, constată The Guardian, în timp ce BBC subliniază că este prima dată când Marea Britanie înregistrează temperaturi de peste 40 de grade Celsius. Și Franța se sufocă, trecând prin al treilea cel mai puternic val de căldură din 1947 încoace, observă Le Monde, exprimându-și totodată îngrijorarea că serviciile sociale ar putea să nu aibă capacitatea de a contacta persoanele în vârstă care se confruntă cu probleme de sănătate din cauza temperaturilor ridicate. În Grecia, un cocteil periculos de căldură mare, vegetație uscată și vânt puternic a declanșat mai multe fronturi de foc, în special în zona din jurul Atenei, notează Kathimerini. În lupta cu cel mai puternic incendiu din această vară au fost implicați și 28 de pompieri români, remarcă Proto Thema, adăugând că, prin acțiunile lor, au reușit să salveze cel puțin două case de la a fi mistuite de foc. ”Pompierii români alături de cei greci”, titrează și site-ul In.gr, remarcând ”spiritul de sacrificiu” al pompierilor români. Site-ul de știri publică mai multe fotografii și înregistrări video cu acțiunile acestora și amintește că pompierii români au ajutat la incendiile din insula Evia de anul trecut, iar anul acesta au sosit pentru a ajuta în regim permanent pe timpul verii. Cu unități motorizate, misiunea specială a pompierilor forestieri români – care cuprinde și 5 autospeciale proprii și 5 autovehicule auxiliare – a intervenit în cele 20 de zile de când se află în Grecia în lupta cu incendiile de la Schimatari și în marele incendiu de pădure de la Porto Germeno, mai scrie In.gr.
Căldura excesivă afectează și culturile agricole. Bloomberg notează că ”România, un important furnizor de cereale la nivel european, a avertizat că, în actualul sezon, ar putea exporta mult mai puțin porumb și semințe de floarea soarelui întrucât aprovizionarea la nivel local constituie o prioritate în condițiile în care recoltele sunt afectate de secetă”. Agenția de știri comentează că ”România este codașă în privința sistemelor de irigații și se confruntă cu probleme tot mai grave legate de schimbările climatice”. În plus, la condițiile meteo nefavorabile s-a adăugat și războiul din Ucraina, ceea ce a dus la un val de protecționism alimentar, iar oficialii încercă, prin reducerea exporturilor, să limiteze impactul provocat de majorarea prețurilor, mai remarcă Bloomberg.
Summitul tripartit dintre Rusia, Turcia și Iran continuă să genereze reacții în presa internațională care constată că prin această întâlnire, ”Kremlinul a căutat mai presus de toate să demonstreze că nu este acel paria internațional descris de occidentali”. Cu toate acestea, ”Putin și-a afişat la Teheran prietenia fragilă cu Iranul și Turcia”, conchide Courrier International. Deși cele trei țări ”au cu siguranță niște interese comune, asta nu constituie garanția unei prietenii de durată”, comentează BBC, explicând că ”Turcia și Rusia sunt în tabere opuse în Siria și Libia; amândouă vor să fie influente în Caucazul de Sud; dronele de luptă turcești au înarmat armata ucraineană. Cât despre Iran, acesta este în competiție cu Rusia pe piața mondială a energiei”. The Times se oprește asupra scenei care a făcut înconjurul lumii și în care președintele rus Vladimir Putin este lăsat să aștepte de către omologul său turc timp de 50 de secunde, în care Putin a afișat un aer stângaci și a părut enervat în fața camerelor de luat vederi. A fost o ‘răzbunare’ din partea lui Erdoğan conchide The Times, explicând că și presa turcă s-a grăbit să sublinieze că demersul a fost inspirat de o atitudine obișnuită a lui Putin, care este faimos pentru întârzierile sale, lăsându-i să aștepte pe omologii săi de pe alte meridiane.
În ciuda gravelor probleme globale, presa internațională nu uită totuși că este perioada vacanțelor. Ediția în limba greacă a revistei Esquire face un top al celor mai ieftine cinci destinații de vacanță din Europa și include România pe locul al doilea, după Bulgaria. Revista vorbește despre ”orașe mari pentru o plimbare de vis, precum Bucureștiul și Cluj-Napoca. Acolo veți găsi multe muzee și restaurante și vă veți bucura de viața de noapte. Castelele din Transilvania și zonele de o frumusețe naturală deosebită pe care le are țara sunt experiențe pe care ai face bine să le prețuiești” este îndemnul adresat potențialilor turiști de către revista Esquire.
Carolina Ciulu, RADOR
