China pune punct exercițiilor militare în jurul Taiwanului, dar avertizează că ”antrenamentele și pregătirile de război” vor continua, titrează The Guardian, adăugând că Beijingul a repetat hotărârea de a anexa Taiwanul chiar și prin forță, dacă mijloacele pașnice nu vor avea succes. Taiwanezii se îndoiesc însă că un război cu China ar fi iminent, după cum constată Taipei Times, detaliind că mulți oameni au privit cu o resemnare calmă exercițiile desfășurate săptămâna trecută de Beijing în jurul insulei lor, simțind totodată mândrie pentru determinarea națiunii lor de a se apăra în cazul unei eventuale escaladări a tensiunilor.
Pe frontul ruso-ucrainean, „mult-așteptata ofensivă a Kievului în zona de sud a țării începe cu o explozie în Crimeea”, constată Politico, citând surse guvernamentale ucrainene care au subliniat că lunile august și septembrie vor fi deosebit de importante. Deși Kremlinul a minimizat importanța exploziilor înregistrate marți, la o bază aeriană din peninsula Crimeea, Politico notează că o lovitură atât de reușită asupra unui obiectiv militar din inima unei provincii controlate de ruși încă din 2014, este deosebit de umilitoare pentru președintele rus, Vladimir Putin, dar și o lovitură pentru moralul trupelor sale. Totuși, Kievul nu a confirmat oficial că loviturile ar fi fost efectuate de către armata ucraineană. ”Nu putem determina cauza, dar suntem mulțumiți de rezultat” a declarat pentru agenția ucraineană RBC un reprezentant militar, vorbind despre distrugerea a nouă avioane rusești și a unui depozit de armament.
În vecinătatea Ucrainei, ”Moldova se reorientează spre Occident, dar se teme de o invazie rusă”, constată New York Sun, explicând că ”este vorba despre un spațiu râvnit de Moscova, care e posibil să vrea să folosească Moldova pe post de rampă de lansare a unui atac asupra Odesei”. ”Amenințările cu bombă trimise în ultimele zile împotriva unor obiective din Chișinău și din jurul acestuia, au provocat temeri că Rusia ar putea încerca să provoace haos în țară, ca preludiu al unei posibile invazii, iar temerile sunt agravate și de o ușoară creștere a tulburărilor politice din țară”, detaliază New York Sun. Cotidianul The Times de la Londra relatează că amenințările transmise prin „instrumente de pe dark web” au dus în ultima lună la evacuarea aeroportului din Chișinău și la suspendarea activității acestuia de peste 10 ori. „Avem, practic, în fiecare zi apeluri telefonice – cum că e o bombă la aeroport sau în clădirea parlamentului”, a declarat pentru ziarul britanic vicepremierul însărcinat cu reintegrarea Transnistriei în Moldova, Oleg Serebrian. Acesta a explicat că „ideea principală este să se răspândească frica, instabilitatea. Cine o face? Nu putem decât ghici”, a mai spus Serebrian pentru The Times. New York Sun, constată, la rândul său, că ”ceea ce alimentează și mai mult iritarea Moscovei este reorientarea fermă a Moldovei spre Occident după invazia rusă în Ucraina”, în condițiile în care pe 23 iunie țara a fost acceptată drept candidat la aderarea la UE.
În domeniul economic, vine o primă veste bună din Statele Unite. Inflația a scăzut ușor în luna iulie, ca urmare a unor prețuri mai mici ale petrolului, după cum titrează Financial Times. Totuși lupta Băncii Centrale a SUA cu inflația este departe de a fi câștigată, avertizează Wall Street Journal, în timp ce New York Times constată că deși rata inflației și-a încetinit creșterea cu mult mai mult decât se preconiza, prețurile alimentelor și chiriilor au continuat să crească. Datele din SUA alimentează totuși speranța că inflaţia nu va mai continua multă vreme să se situeze la cele mai înalte niveluri din ultimii 40 de ani, notează BBC. Și Germania pare foarte hotărâtă să pună stavilă foarte puternicei inflaţii care subminează puterea de cumpărare a cetățenilor, constată La Tribune, comentând măsurile în valoare de 10 miliarde de euro anunțate miercuri de guvernul de la Berlin, cu scopul de a ușura povara fiscală pentru 48 de milioane de germani.
Europa, la rândul ei, continuă să ia măsuri în perspectiva unei ierni complicate din punct de vedere energetic. Bloomberg dezvăluie că Marea Britanie elaborează planuri de întreruperi organizate ale furnizării de curent electric către industrie și locuințe pe durata iernii, în eventualitatea în care temperaturile scăzute s-ar suprapune cu lipsa aprovizionării cu gaze. În Spania, intră în vigoare o serie de măsuri de economisire a energiei, remarcă La Prensa Latina, detaliind că în cazul clădirilor publice și comerciale vor exista limite în utilizarea aerului condiționat vara, la o valoare care să nu scadă sub 27 de grade, dar și în privința încălzirii pe timp de iarnă, la o temperatură care să nu crească peste 19 grade. Criza energetică și economică din Europa riscă să fie amplificată de seceta severă, atenționează revista Stratfor. Cel mai mare fluviu al Germaniei, Rinul, a secat la niveluri care fac imposibilă navigația barjelor cu cărbune și mărfuri, iar Franța se luptă cu incendii nemaiîntâlnite de pădure, sunt doar câteva dintre efectele grave ale căldurii extreme, enumerate de Daily Mail. Cotidianul britanic subliniază că 60% din teritoriul Europei se află sub avertizare de secetă, care ar putea deveni cea mai gravă din ultimii 500 de ani. Efectele se fac simțite și în România, care a recoltat cu 15-18% mai puţine cereale decât în 2021, din cauza secetei şi a costurilor de producţie, după cum observă Reuters. Temperaturile ridicate şi seceta prelungită au afectat în întreaga ţară culturile, în special cele de porumb şi floarea-soarelui, iar aproximativ 284.376 din cele 7 milioane de hectare cultivate cu cereale sunt compromise, mai notează agenția britanică de știri, amintind totodată că: România este unul dintre cei mai mari exportatori de grâne din Uniunea Europeană, fiind un exportator activ pentru Orientul Mijlociu.
(Carolina Ciulu)
