Presa internațională vorbește despre un an cu recorduri de temperaturi ridicate și își exprimă îngrijorarea legată de incendiile din Europa. Pentru a lupta cu violenta reluare a incendiilor în Gironde, Franţa primeşte ajutor din partea Germaniei, Greciei, Poloniei, României şi Austriei, informează Le Figaro. „Partenerii noștri vin să ajute Franța, solidaritatea europeană intră în acțiune!”, a scris președintele francez Emmanuel Macron pe Twitter, citat de Financial Times. Premierul francez Élisabeth Borne a activat, săptămâna trecută, unitatea de criză, pentru a face față „celei mai grave secete” prin care trece Franța din anul 1958 încoace, amintește The Guardian. În plus, canicula a redus debitul unora dintre principalele râuri ale Europei, amenințând cu întreruperea unor rute economice vitale și cu exacerbarea penuriei de energie pe continent, adaugă The Wall Street Journal. Europa se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimele decenii, ceea ce crește periculos riscul unei noi crize economice, pe fondul costurilor ridicate ale energiei și al crizei alimentare cauzate de războiul din Ucraina, avertizează Huffington Post Greece. În Europa, canicula ar putea duce și la scăderea recoltelor de cereale ale Uniunii Europene cu 5% față de sezonul trecut, potrivit Comisiei Europene, citate de Bloomberg. O vară sub arșiță și o iarnă fără gaz? întreabă Courrier International. Reclamele luminoase vor fi restricționate, ca și iluminatul stradal, aerul condiționat va fi folosit mai puțin, cu limite de temperatură, la piscine va fi numai apă rece, și acestea sunt numai câteva dintre măsurile planificate în mai multe țări, între care Italia, Franța, Olanda, Germania, Irlanda, Spania, enumeră ziarul francez. „Spania trebuie să fie solidară cu țările mai dependente de energia rusească, subliniază șeful diplomației europene, Josep Borrell, într-un interviu pentru El Pais, îndemnând la un compromis pentru economisirea energiei. Efectul paradoxal al acestei crize este că revigorează peste tot proiectele de foraj, exploatarea și stocarea gazelor naturale, remarcă CNN. Din Danemarca până în Italia, Germania, Olanda sau Ungaria, asistăm la o întoarcere de 180 de grade, iar acest interes reînnoit pentru combustibilii fosili nu este de bun augur pentru tranziția energetică, subliniază CNN.
Pe frontul ucrainean, armata rusă continuă să bombardeze orașe și sate, iar trupele Kievului răspund cu acțiuni țintite, scrie La Repubblica și adaugă că atenția internațională rămâne concentrată asupra centralei de la Zaporijjia, existând semnale de alarmă că Europa riscă o catastrofă nucleară. G-7 a acuzat Moscova că pune în pericol regiunea ucraineană din jurul celei mai mari centrale din Europa, cerând retragerea forțelor ruse care o ocupă, iar Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite s-a întrunit în regim de urgență pentru a discuta despre criza de la centrala ucraineană, menționează Diario de Noticias. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a solicitat încheierea imediată a oricărei activități militare în jurul centrelei nucleare din sudul Ucrainei, consemnează Al Jazeera. Între timp, Parlamentul leton a calificat Rusia drept „stat care susţine terorismul”, ale cărui acţiuni în Ucraina reprezintă un „genocid ţintit împotriva poporului ucrainean”, într-o declaraţie publicată pe site-ul său de Internet, salutată imediat de Kiev, notează La Libre Belgique. Deputaţii letoni subliniază că invazia rusă a fost făcută” „cu spriijinul şi implicarea regimului belarus” şi au cerut comunităţii internaţionale să impună Belarusului aceleaşi sancţiuni precum cele adoptate contra Rusiei, completează ziarul belgian.
În același timp, la Copenhaga a fost organizată o conferință, la nivel de miniștri ai apărării din statele partenere ale Ucrainei, în cadrul căreia s-a discutat suplimentarea sprijinului pentru Kiev, în special în privinţa furnizării de arme, anunță Ukrinform. La reuniune, 26 de țări occidentale au angajat peste 1,5 miliarde de euro în numerar, echipamente și instruire pentru a spori capacitățile militare ale Ucrainei, a declarat ministrul danez al Apărării, Morten Bodskov, citat de Swissinfo. Marea Britanie, care a donat deja Ucrainei sisteme de arme avansate și a oferit antrenamente militare trupelor ucrainene, a promis încă 300 de milioane de euro, inclusiv sisteme de rachete cu lansare multiplă și rachete ghidate de precizie, adaugă Reuters.
În Germania, Die Zeit face o analiză a cooperării sino-germane și constată că tensiunile dintre Beijing și Taiwan îi determină pe nemți să-și regândească relațiile economice cu Beijingul. „Contactul cu China este ca un fel de drog, iar politicienii, întreprinderile și consumatorii germani sunt în mod clar sub influența acestuia”, crede Die Zeit, și explică faptul că, de la începutul crizei sanitare, relațiile companiilor germane cu cele chineze nu au văzut un declin, ci chiar și-au mărit dependența de Beijing, mai ales că multe companii chineze produc componente pentru construcția de turbine eoliene sau panouri solare. Totuși, guvernul german a devenit conștient de riscuri, și, pentru a evita să se vadă la fel de neputincios cum a fost cu Rusia, lucrează la elaborarea unei strategii specifice menite să recâștige controlul asupra situației, după cum a asigurat cancelarul Olaf Scholz, reține Die Zeit.
Coreea de Nord a anunțat o victorie pe care a numit-o strălucitoare împotriva Covid-19, după două săptămâni fără noi cazuri anunţate oficial, raportează NK News. În context, Kim Yo Jong, influenta soră a liderului suprem Kim Jong Un, a acuzat Seulul de răspândirea intenționată a virusului în Nord, făcând referire la trimiterea de manifeste, bani, broşuri şi obiecte murdare, și vorbind despre o „crimă împotriva umanităţii”, a relatat agenţia oficială KCNA. Kim Yo Jong a avertizat că Phenianul se gândeşte la „represalii dure” şi a adăugat că, dacă situația va continua, țara sa va răspunde eradicând nu numai virusul, ci şi autorităţile sud-coreene, deși Seulul a asigurat, în iunie, că nu există „niciun caz verificat oficial de infectare cu Covid prin corespondenţă sau prin alte materiale, notează La Libre Belgique.
Cristina Zaharia, RADOR
