Daunele provocate de incendiile din Europa ating noi recorduri, titrează EUObserver. Circa 660.000 de hectare de teren au ars, de la începutul anului până pe 13 august, potrivit datelor Sistemului european de informare împotriva incendiilor forestiere (Effis), citează publicația de la Bruxelles. Spania, România și Portugalia sunt statele membre cele mai afectate, de asemenea Franța, cu peste 60.000 de hectare pârjolite, în ultimele săptămâni, detaliază Politico. Recentele valuri de caniculă, inundațiile și topirea ghețarilor au sporit îngrijorările cu privire la schimbările climatice și la creșterea frecvenței și intensității vremii extreme pe tot globul, notează EU Reporter și adaugă că seceta severă va reduce recolta de porumb din Uniunea Europeană cu 15%, scăzând-o la un nivel minim din ultimii 15 ani, în timp ce europenii se confruntă cu prețuri mai mari la alimente, ca urmare a exporturilor de cereale mai mici decât în mod normal din Rusia și Ucraina. În total, în perioada 1980-2020 au fost înregistrate 1.117 de dezastre naturale majore în UE, dintre care 1.040 sunt legate de vreme și climă, subliniază Comisia Europeană și avertizează că numărul anual de dezastre naturale crește vertiginos, consemnează Insider din Grecia. Executivul european calculează, într-un studiu citat de Insider, cât de mari vor fi, pentru fiecare stat membru, costurile schimbărilor climatice și ale fenomenele meteo extreme, printre cele mai expuse țări numărându-se Spania, urmată de Cehia, Polonia, România și Grecia, impactul fiind, în schimb, foarte scăzut pentru țările nordice precum Germania, Belgia și Țările de Jos.
Riscurile legate de centrala nucleară de la Zaporijjia rămân ridicate, titrează L’Express, iar Reuters anunță că ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a avut, luni, o convorbire cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în care au discutat despre condiţiile de funcţionare în siguranţă a centralei nucleare ucrainene.
El Mundo publică o amplă analiză privind amenințarea unui război nuclear, care a început să planeze în urma invaziei lansate de Rusia în Ucraina. Detonarea a 100 de arme nucleare de câte 15 kilotone fiecare ar ucide, în mod direct, 27 de milioane de persoane, avertizează El Mundo, iar în anii următori ar provoca decesul altor 255 de milioane, din cauza penuriei alimentare. Dacă un asemenea conflict s-ar desfășura între SUA și Rusia, numărul victimelor provocate de lipsa hranei ar urca la peste 5 miliarde de persoane, iar în cazul unei confruntări între Pakistan și India ar fi de 2,5 miliarde de persoane. Între timp, Finlanda intenționează să continue să investească în întărirea graniței cu Rusia, pentru a se asigura că are un potențial militar suficient, pentru posibile amenințări în viitor, scrie Tass. În același timp, Rusia se declară pregătită să ofere armament modern aliaţilor săi din America Latină, Asia şi Africa, de la arme mici, până la vehicule blindate şi artilerie antiaeriană, reține Reuters.
La un an de la retragerea trupelor internaționale și de la revenirea la putere a talibanilor în Afganistan, aproape că nu se mai aude vorbindu-se despre tragedia unui popor epuizat de un conflict care durează de 40 de ani și care a forțat să fugă din țară, numai în ultimul an, cel puțin 700.000 de persoane, scrie Rai News. Au apărut noi îndoieli și temeri privind securitatea globală, după revenirea la putere a talibanilor, cele mai mari fiind legate de riscul ca Afganistanul să devină din nou centrul terorismului internațional jihadist, atenționează Rai News. Evaporarea ajutorului internațional acordat țării, agravată de sancțiunile SUA, care au înghețat aproximativ 7 miliarde de dolari din rezervele valutare afgane, a prăbușit economia Afganistanului, constată The Washington Post. Sistemul bancar al țării este paralizat, prețurile alimentelor au crescut, majoritatea populației afgane are nevoie de asistență umanitară, mai mult de jumătate din populație suferă de foame, peste un milion de copii suferă de malnutriție severă, iar ONU a estimat că până la 97% din populație ar putea ajunge sub pragul sărăciei, completează The Washington Post. Este nevoie de un efort internațional bine coordonat pentru a aborda regimul greșit al talibanilor și pentru a ajuta poporul afgan, crede Financial Times. Angajamentul față de Afganistan ar promova obiective strategice mai ample ale SUA, între care stabilitatea în vecinătatea armelor nucleare din Asia de Sud, contrabalansarea influenței Chinei și Rusiei în Asia Centrală, cooperarea mondială împotriva terorismului, prevenirea atrocităților, promovarea principiilor globale ale drepturilor femeilor, păcii și securității și diversificarea surselor minerale și energetice, exemplifică Financial Times.
India a sărbătorit 75 de ani de independență, informează Courrier International. Jawaharlal Nehru, primul premier al Indiei, continuă să dețină recordul legat de longevitatea mandatului, urmat de fiica sa, Indira Gandhi, de Manmohan Singh’ și, abia pe locul al patrulea, de actualul premier, Narendra Modi, scrie Times of India. Într-o notă critică la adresa guvernului, cotidianul The Telegraph de la Calcutta vorbește despre o națiune liberă, cu un popor aservit. India este doar o democrație formală, crede The Telegraph, întrucât parlamentul, presa, administrația au devenit atât de ineficiente sau de corupte, încât nu frânează aproape deloc excesele partidului aflat la putere. În ultimii ani, opinează The Telegraph, statul indian a devenit nemilos în reprimarea disidenței, iar indienii au mai puțină libertate din punct de vedere politic și încă mai puțină din punct de vedere social. Însă premierul Narendra Modi a promis noi eforturi în combaterea corupției, pentru transformarea Indiei într-o țară dezvoltată, în următorii 25 de ani, reține The Guardian. Totodată, președintele american Joe Biden a afirmat, cu ocazia celebrării Zilei Independenței Indiei, că SUA și India sunt parteneri indispensabili, iar parteneriatul lor se bazează pe un angajament comun față de statul de drept, de promovarea libertății și demnității umane, prosperității și securității și a unei zone Indo-Pacific deschise și libere, citează The Guardian.
(Cristina Zaharia)
