Dublu finalist olimpic la 16 ani, dublu campion mondial la 17 ani şi de acum recordmen mondial la 100 m liber chiar înainte de a împlini 18 ani. David Popovici, adolescentul slăbănog de la Bucureşti, a năvălit la vârful nataţiei mondiale într-un timp record şi avertizează: „Chiar mi-e foame”. El a realizat o dublă la Campionatele Europene de la Roma, câştigând aurul la 100 m şi 200 m liber.
Pe 13 august la Roma, în finala Campionatelor Europei, el a îmbunătăţit cu cinci sutimi vechiul record al brazilianului Cesar Cielo, care data din 2009, înotând dus-întors în 46 de secunde 86. O performanţă calificată drept istorică de Liga europeană de nataţie.
A câştigat apoi la 200 m liber pe 15 august.
Neobişnuit cu această distanţă s-a înscris la finalele de 400 metri, care au loc pe 17 august la ora 16:53 UT.
Declarase despre această distanţă: „Este cursa cea mai bizară pe care o voi face aici pentru că nu am nicio experienţă. Am înotat numai de trei ori în viaţa mea în întâlniri mici. Dar e un loc bun să încep şi să văd dacă sunt bun sau nu”. Deşi a obţinut al patrulea cel mai bun timp în serii (3 minute 47 de secunde şi 99 de sutimi), el s-a retras până la urmă din această competiţie.
Începuturi la 4 ani
Născut la Bucureşti în septembrie 2004 – anul în care Michael Phelps îşi făcea debutul olimpic – Popovici începe înotul la vârsta de 4 ani, încurajat de un medic pentru a corecta probleme de scolioză.
La nouă ani, îl întâlneşte pe Adrian Radulescu care devine antrenorul lui şi continuă să-l însoţească şi astăzi. „Nu era uşor să-l antrenezi”, îşi aminteşte Radulescu, 32 de ani. „Voia mai ales să se distreze, să sară peste rând, ca toţi copiii. Dar avea ceva special, era foarte competitiv. E ceva ce am încercat să dezvolt, pentru că nu era competitiv decât atunci când voia să fie”.
O viaţă de ascet
Întrebat cu două zile înaintea strălucitorului succes românesc în timpul unei conferinţe de presă organizate de sponsorul său Arena, Popovici, relaxat şi gânditor, s-a referit la motivele evoluţiei sale excepţionale.
„I s-a pus aceeaşi întrebare lui Erling Haaland, jucătorul de fotbal după ce a explodat ca şi mine. Nu prea ştia să vorbească engleză la vremea aceea, dar a rezumat foarte bine spunând „work, hard work”. Asta este, multă muncă, foarte grea, multe sacrificii şi se pune problema cât îţi e de foame. Şi chiar mi-e foame”.
Invitat să detalieze ce înţelege prin „sacrificii”, răspunde: „sacrificiul pentru mine este un mod de viaţă dur. O viaţă în care trebuie să mă scol devreme dimineaţa, să mă antrenez chiar dacă nu am chef, în care trebuie să-mi depăşesc limitele”.
Îşi caută apoi cuvintele ca să găsească răspunsul cel mai corect. „Trebuie să ştii ce eşti gata să faci și ce ceilalți nu vor face. Şi asta înseamnă să trăieşti într-un mod total diferit, de exemplu în ce priveşte alimentaţia, somnul, distracţiile… Dar nu-mi pasă. Îmi aduc aminte de ce fac asta şi mă întorc la viaţa mea de ascet”.
Sânge, oboseală şi vomă …
Acum o lună şi jumătate, îşi demonstrase deja talentul realizând dubla la liber 100-200 m la Campionatele mondiale de la Budapesta, o realizare care a făcut din el un superstar în România.
Cât este de celebru în ţara lui? „Foarte”, răspunde el cu un zâmbet larg. Eram cunoscut un pic înainte, gen trei- patru persoane din zece mă puteau recunoaşte. Dar astăzi, sunt 10 din 10. Pe stradă, la restaurant… Peste tot. Dar e ok, însoţeşte reuşita. Îmi place că oamenii mă apreciază”.
După Euro, vara nebună a lui Popovici nu se va încheia şi va continua cu Campionatele mondiale de juniori în Peru.
„În acest an, am realizat tot ce voiam să fac la campionatele mondiale. Dar de ce să mă opresc aici? Ce vreau să obţin din asta, din această competiţie, e pur şi simplu să-mi facă plăcere. Medaliile, recordurile sunt doar un bonus. Dacă reuşeşti să-ţi facă plăcere, eşti satisfăcut”.
Plăcere în nataţie, chiar aşa? „Totul este distracţie! Sportul este distracţie”, spune el. „Să ajungi la oboseală extremă, aproape să vomiţi, sângele care ţi se urcă la cap… Nu e distractiv pe moment, dar după 30 de minute, când nu-ţi mai vine să mori, e ‘distractiv’. Şi îţi spui că merită”. /gsarbu/cciulu
Traducere: Gabriela Sîrbu
TV5MONDE (Franţa), 17 august 2022
