Sărbătorim, la 21 august, Ziua Medicinei Militare și cei 160 de ani trecuți de la semnarea, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în anul 1862, a Înaltului Decret prin care se oficializa înființarea Corpului ofiţerilor sanitari ai armatei şi Direcţiei Generale a Serviciului Sanitar Român, un veritabil act de naștere al sistemului medical din Armata României.
Avându-l printre fondatori pe vizionarul medic Carol Davila, general al Armatei Române, corpul medico-sanitar avea să dea prima probă a competenței și eroismului în timpul Războiului de Independență.
De atunci, în fiecare campanie și operație militară în care a fost angrenată armata noastră, fie că vorbim de războaiele balcanice, de Primul și Al Doilea Război Mondial, de misiunile executate în teatrele de operații după 1990, membrii corpului medical militar au dat dovadă de altruism și devotament, de spirit de sacrificiu, purtând zi de zi bătălii decisive pentru salvarea fiecărei vieți care le-a fost încredințată onorându-și, astfel, ambele jurăminte de credință – față de Patrie și față de Hipocrate.
Sănătatea fiecăruia dintre noi este un drept, dar și un dar. Atunci când aceasta ne este încercată, primul nostru gând se îndreaptă către cei care ne pot ajuta: medicii și personalul sanitar, în mâinile cărora ne încredințăm viața. Am înțeles asta și în ultimii trei ani, în care țara noastră s-a confruntat, la fel ca celelalte state ale lumii, cu pandemia de COVID-19, care ne-a afectat profund la nivel social și economic și ne-a răpit persoane dragi. Iar lupta încă nu poate fi considerată încheiată.
De la debutul acestei pandemii, sistemul medical militar a fost în linia întâi a frontului deschis împotriva noului coronavirus. Toate cele 11 spitale militare ale MApN s-au implicat în sprijinirea măsurilor luate la nivel național, în mod direct, prin asigurarea de paturi pentru tratarea pacienților, prin asigurarea personalului și resurselor necesare funcționării inclusiv celor trei spitale mobile operaționalizate de instituția militară la Otopeni, Constanța și Timișoara, prin detașarea temporară a unor cadre la conducerea unor spitale civile aflate în dificultate la începutul pandemiei, ori prin operarea a numeroase centre de vaccinare, deschise nu doar pentru personalul militar, ci pentru întreaga populație.
De asemenea, Institutul Național de Cercetare Medico-Militar „Cantacuzino” a asigurat importante capacități de testare și, foarte important, a gestionat, cu rezultate impresionante – și continuă să o facă și în prezent – infrastructura centrală de stocare a vaccinurilor împotriva SARS-CoV-2, împreună cu spitalele militare desemnate ca depozite regionale.
Din păcate, pandemia generată de noul coronavirus nu este singura provocare căreia trebuie să îi facem față. Agresiunea absurdă declanșată de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei reprezintă o violare, fără precedent de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, a dreptului internațional, iar reacția majorității statelor lumii a fost una pe măsură.
Alianța Nord-Atlantică și-a exprimat cu fermitate solidaritatea cu poporul ucrainean și a adoptat prompt măsuri defensive, de întărire a capacității de apărare pe flancul estic și de descurajare a oricărei forme de agresiune împotriva teritoriului aliat. În cel mai scurt timp posibil de la declanșarea ostilităților, Alianța a activat, pentru prima dată în istorie, planurile de apărare, dislocând importante forțe și mijloace suplimentare ale armatelor NATO pe teritoriul țărilor aliate de pe flancul estic, inclusiv în România, ceea ce reprezintă o dovadă clară a solidarității și coeziunii euro-atlantice.
Țara noastră a fost și va rămâne aproape de Ucraina, iar această solidaritate s-a manifestat, încă din primele zile ale războiului, și în domeniul medical. Ministerul Apărării Naționale a contribuit la asigurarea donațiilor cu materiale medico-sanitare pe care România le-a trimis poporului vecin, greu încercat, a organizat campanii de donare de sânge și și-a deschis spitalele militare pentru răniții ucraineni.
Distinși membri ai corpului medical militar,
În baza unor alocări bugetare consistente, la nivelul de 2% din PIB, care va fi ridicat, de anul viitor la 2,5%, Armata României își întărește permanent capacitatea operațională prin cele mai ambițioase (dar foarte realiste) programe de înzestrare cu tehnică modernă implementate după 1990 și își actualizează concepția de instruire la standardele de interoperabilitate aliate.
Este absolut necesar ca sistemul medical militar să țină pasul cu această transformare radicală a organismului militar. În calitate de ministru al apărării naționale, vă asigur de întreaga disponibilitate a echipei de conducere a instituției pentru realizarea importantelor obiective pe care vi le-ați propus, legate de modernizarea facilităților medicale de tratament pentru medicina operațională și preventivă, în beneficiul personalului militar și civil al ministerului, al rezerviștilor militari, membrilor de familie ai acestora, militarilor aliați prezenți în România, precum și tuturor pacienților din țara noastră care apelează cu mare încredere la serviciile spitalelor militare.
În ultimii ani s-au realizat investiții importante, care au permis modernizarea infrastructurii și dotarea cu tehnică și aparatură de ultimă generație a multor unități din rețeaua medicală a MApN, iar procesul va continua.
De Ziua Medicinei Militare transmit aprecierea şi recunoştinţa mea tuturor celor care fac parte din corpul medico-sanitar – ofiţeri medici, subofiţeri sanitari, personal contractual civil, asistente, infirmiere şi brancardieri, atât celor aflați în activitate, cât și celor care au trecut în rezervă sau sunt în retragere.
Vă doresc multă sănătate, putere de muncă şi energie pentru a învinge pe frontul salvării vieţii semenilor şi redării sănătăţii şi speranţei celor aflaţi în dificultate. Gânduri bune și urări de sănătate transmit și familiilor dumneavoastră, care vă sunt alături și vă sprijină necondiționat.
La mulți ani!
VASILE DÎNCU,
MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE
