Deși războiul din Ucraina și relațiile Rusiei cu restul lumii, dar mai ales cu SUA și cu Europa, continuă să atragă atenția presei internaționale, asta nu înseamnă că, în privința altor țări, jurnaliștii se arată mai puțin vigilenți.
Absent pentru o vreme de pe prima pagină a ziarelor, Iranul revine în atenție, deși recentele informații sunt destul de ambigue. Ziarul israelian The Times of Israel citează un oficial american care, sub condiția anonimatului, afirmă că „Iranul a făcut o serie de concesii importante în tentativa tot mai încurajatoare de revenire la acordul nuclear din 2015, convenit cu puterile lumii”. Potrivit aceluiașI ziar, “principala concesie ar fi renunțarea la cererea prin care Iranul susținea scoaterea Gărzilor Revoluționare Islamice de pe lista organizațiilor teroriste”. Ce spun însă iranienii? “Răspunsul Iranului este rezonabil”, titrează ziarul iranian Tehran Times. “Și acum, ce urmează?”, se întreabă acelasi ziar. Cotidianul iranian crede că “șeful politicii externe europene, Josep Borrell, ar fi ținut pe întuneric de SUA și de grupul E3, format din Germania, Franța și Regatul Unit, dar el și-a exprimat speranța că răspunsul Statelor Unite va fi unul pozitiv. Experții cred că mingea se află acum pe terenul Statelor Unite”, conchide ziarul iranian.
În ceea ce privește războiul din Ucraina, acesta pare să fi depășit linia fronturilor, intrând în zona unor manevre din umbră. Survenită sâmbăta trecută, asasinarea Dariei Dughina, fiica lui Aleksandr Dughin, o așa-zisă eminență cenușie a Kremlinului, continuă să facă valuri. “Reuniți în jurul sicriului Dariei Dughina, rușii cer victoria asupra Ucrainei”, titrează cotidianul american The Washington Post. “Este o tentativă de intimidare și un semnal pentru noi toți”, notează cotidianul independent de limbă engleză Moscow Times, citând-o pe Olesia Loseva, o prezentatoare de pe Canalul 1 al Televiziunii Ruse. Din presa rusă, ne reține atenția titlul unui articol din ziarul Izvestia: “Comitetul de Ivestigații al Rusiei intenționează să o dea în urmărire internațională pe Natalia Vovk, o ucraineancă pe care Serviciul Federal de Securitate (FSB) o consideră asasina Dariei Dughina și care acum s-ar afla în Estonia“. Dar, în ziarul britanic Financial Times, Estonia se dezvinovățește. Cotidianul britanic precizează că, ieri (marți), “ministrul eston de externe, Urmas Reinsalu, ar fi declarat: ‘Considerăm asta drept o provocare în lungul șir de provocări lansate de Federația Rusă și, în acest moment, nu avem altceva de spus’. Dar, citat de ziarul francez Le Figaro, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, se arată categoric: “Nicio milă față de asasinii Dariei Dughina. A fost o crimă barbară care nu poate avea nicio scuză. Nu putem avea nicio milă față de cei care au organizat-o, față de cei care au comandat-o și față de cei care au comis-o“.
În sfârșit, lăsând însă politica la o parte, să ne oprim puțin atenția asupra lumii financiare. “Ieri (marți) moneda euro a coborât sub paritatea cu dolarul american, atingând cea mai scăzută cotă din ultimii 20 de ani”. Anunțul citat de noi aparține agenției americane Associated Press, dar comentariile altor ziare nu lipsesc. “Pentru prima dată după 20 de ani, moneda euro valorează mai puțin decât dolarul“, titrează și ziarul american Los Angeles Times. Cotidianul spaniol El Mundo consideră că “scăderea s-ar datora și iminentei întreruperi de trei zile a fluxului de gaze pe conducta Nord Stream 1, între Rusia și Germania”. Iar în ziarul italian Corriere della Sera, un economist oferă explicații: “Scăderea monedei euro sub paritatea de 1 la 1 cu dolarul american, nu are doar o semnificație simbolică, ci reprezintă o slăbire a forței economice europene comparativ cu economia americană. Consecințele sunt foarte clare: afacerile europene se ieftinesc, putând fi cumpărate cu mai multă ușurință. Sub cota de 1 la 1, față de dolar, Europa pierde niște avantaje pe termen scurt și se confruntă cu dezavantaje de ordin structural”. Iar în privința Germaniei, cotidianul Frankfurter Allgemeine estimează că “germanii cu vederi politice moderate așteaptă cu nervozitate majorarea prețurilor din lunile următoare și fac asta cu multe temeri, cu puține iluzii, dar și cu dinții strânși”.
Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR
