Pe tema războiului lansat de Rusia în Ucraina, atenția presei internaționale pare să se concentreze mai mult asupra viitoarelor tactici ale Rusiei și mai puțin pe acțiunile Ucrainei, având în vedere că acestea din urmă vizează apărarea țării și nicidecum cucerirea unor teritorii care nu îi aparțin. Așadar, ce face Rusia și, mai ales, care mai sunt deciziile președintelui său, Vladimir Putin?
„Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret vizând mărirea personalului din armată de la 1,9 la 2,04 milioane de oameni”, anunță cotidianul american The Washington Post. De altfel, vestea este preluată de mai toate ziarele importante din diverse țări, iar comentariile nu lipsesc. De exemplu, un alt ziar american, USA Today, precizează că, „astfel, în armată, vor fi înrolați încă 137000 de militari, cifra reprezentând o creștere de aproape 14%”. Referindu-se la același subiect, cotidianul britanic The Independent subliniază că „noile cadre vor fi înrolate cu începere de la 1 ianuarie, urmând să fie recruți sau voluntari”.
Ce spune însă presa rusă despre acest decret al lui Vladimir Putin? Cotidianul independent de limbă engleză Moscow Times amintește că „Putin a ordonat ultima mărire de personal în 2017” și, în același ziar, un expert american explică: “O decizie de genul acesta o iei fie atunci când perspectivele sunt întunecate, fie atunci când te aștepți ca un război să se prelungească, fie atunci când ai alte planuri în cap”. Iar în ziarul moscovit Kommersant, un politolog explică cum va arăta viitoarea victorie a Rusiei “Războiul Rece nr. 2, nu mai e deloc rece, iar întrebarea care se pune este: care pe care? Cine va îngropa pe cine? Nefiind posibil niciun compromis, acum războiul se poartă până la ultimul… diplomat. Niciuna dintre părți nu are însă nevoie de un compromis”.
Dar tot legat de Rusia, din Coreea de Sud ne parvine o știre interesantă, transmisă de agenția americană Associated Press: “Coreea de Sud a semnat cu o companie nucleară rusă de stat un acord în valoare de 2,25 miliarde dolari, vizând o serie de componente și de turbine destinate primei centrale nucleare din Egipt”. “Din caauza sancțiunilor impuse Rusiei, au existat multe dificultăți în cadrul acestui proces, dar, grație eforturilor depuse, contractul a fost finalizat”, afirmă entuziasmat Yoon Suk-yeol, președintele Coreii de Sud, citat de ziarul local The Korrea Herald. Într-un alt ziar sud-coreean, The Korea Times, ministrul comerțului, industriei și energiei s-a arătat și el entuziasmat, subliniind că “acest contract reprezintă primul succes tangibil al administrației președintelui Yoon. Referindu-se la același eveniment, cotidianul israelian The Times of Israel notează că, “potrivit declarațiilor unui secretar de stat sud-coreean, Coreea de Sud a oferit mai întâi explicații Statelor Unite, legate de participarea țării în proiectul egiptean, iar aliații vor purta strânse consultări odată cu începerea lucrărilor”.
În sfârșit, în afara războiului din Ucraina, Europa este măcinată de problema economsirii energiei, îngrijorarea datorându-se nu doar războiului din Ucraina, ci și secetei care s-a abătut în această vară asupra întregii Europe. “Cum facturile pentru energie s-au majorat de patru ori, Regatul Unit se confruntă cu o criză în lumea afacerilor”, titrează cotidianul britaanic Financial Times. În acest context, revista franceză L’Express explică de ce Japonia, de exemplu, dorește să-și relanseze producția de energie nucleară. “Cu siguranță că anunțul va fi remarcat”, estimează revista franceză. “La peste 10 ani de la catasrofa nucleară de la Fukushima și după explozia prețurilor la energie, Japonia se gândește să-și grăbească revenirea pe harta mondială nuclearăȚ. Ăn schimb, “Germania își lansează economia de energie”, anunță cotidianul spaniol El Pais. Oferind amănunte, același cotidian precizează că “guvernul a redus la 19 grade temperatura în clădirile publice și a interzis aerul condiționat în piscinele private”. “Asistăm la începutul crizei energetice, iar ce e maai rău abia urmează să vină”, prevestește publicața germană Die Welt. “Dar am început măcar să economisim energia electrică și gazele? Statul, primăriile și companiile tebuie să dea semnalul, iar cetățeanul trebuie să le urmezee sfaturile”, subliniază aceeași publicație. În sfârșit, ziarul italian Corriere della Sera atrage atenția, întrebându-se alarmat: ȚPrețul gazelor a depășit 300 de euro. Și dacă Rusia taie furnizarea?”
(Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR)
