Cu ocazia vizitei sale la Praga, cancelarul german Olaf Scholz a susținut aderarea la zona Schengen a Bulgariei, Croației și României, subliniind că aceste trei țări îndeplinesc cerințele pentru a deveni membre cu drepturi depline ale ariei pe care o consideră una dintre cele mai mari realizări ale UE, care trebuie protejată și dezvoltată în continuare, notează SchengenVisaInfo de la Bruxelles. Aderarea Bulgariei, Croației și României la spațiul Schengen a fost solicitată în mod continuu de către Comisie, însă procesul nu a fost încă finalizat, explică publicația belgiană, fiind așteptată o decizie a UE până la sfârșitul acestui an. Totodată, Olaf Scholz a evidențiat necesitatea de a spori suveranitarea Europei și capacitatea sa de a se apăra singură de o agresiune externă, adăugând că țările UE trebuie să dezvolte promisiunea de pace a blocului comunitar, pentru a-și proteja securitatea, independența și stabilitatea în fața provocărilor externe, relatează Financial Times. Scholz a propus, ca parte a unei serii de inițiative de îmbunătățire a adaptabilității continentului și reformării guvernării UE, în urma invaziei ruse în Ucraina, un nou sistem european de apărare antiaeriană, declarând că Germania intenționează să facă investiții substanțiale în apărarea antiaeriană, în anii următori, iar vecinii ei europeni sunt invitați să participe la proiect, adaugă Financial Times. Cancelarul german și-a reiterat susținerea pentru extinderea UE, afirmând că statele din Balcanii de Vest ar trebui să adere la bloc, la fel ca Ucraina, Republica Moldova și Georgia, reține Politico. Toate aceste țări „ne aparțin nouă, părții libere și democratice a Europei”, a declarat Scholz, citat de Politico. Cancelarul german a mers până la a evoca „o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state”, foarte „diferită de Uniunea noastră actuală”, detaliază Le Monde. „Centrul Europei se deplasează spre Est”, a estimat Scholz, citat de ziarul francez.
Uniunea Europeană pregătește „o intervenție de urgență și o reformă structurală a pieței de energie electrică”, a cărei funcționare este foarte criticată de unele dintre statele membre, în fața creșterii prețurilor, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de Le Figaro. Reforma va fi pe agenda unei reuniuni a miniștrilor europeni ai energiei, convocată pentru 9 septembrie, la Bruxelles, informează Le Figaro. Se caută o alternativă la gazul rusesc, după ce invadarea Ucrainei a aruncat în aer aprovizionarea, iar UE a ajuns să plătească Moscovei cu 89% mai mult pentru energia livrată, deși cumpără o cantitate mai mică, scrie EFE. Europa a făcut pași importanți pentru a pune capăt dependenței energetice de Rusia, prin căutarea de noi piețe în SUA, Orientul Mijlociu sau regiunea caspică, menționează Huffington Post. Totodată, opțiunea norvegiană este populară datorită proximității și volumului de producție, fiind al treilea cel mai mare exportator din lume, după Rusia și Qatar, și acoperind deja 20% din cererea de gaze a comunității europene, completează Huffington Post. Africa este, de asemenea, în centrul atenției, fiind de așteptat ca, în a doua jumătate a acestui deceniu, producția de gaze pe continentul african să crească semnificativ, înmulțindu-se și posibilitățile de distribuție, notează Huffington Post.
Confruntați cu o secetă fără precedent, cu inundații istorice și cu fenomene meteorologice extreme, șefii de stat africani se întâlnesc la Săptămâna Africană a Climei, organizată la Libreville, în Gabon, în perioada 29 august – 2 septembrie, anunță Courrier International. Reuniunea este organizată în vederea pregătirii pentru Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice, COP27, din noiembrie, și pentru a răspunde provocărilor urgente ale acestor schimbări, notează Africa News, iar Gabon Actu subliniază că este un moment propice pentru a discuta și problema finanțării. Oficialii africani vor să profite de oportunitatea prezentată de Săptămâna Africană a Climei pentru a face lobby pe lângă Uniunea Europeană, în vederea obținerii fondurilor necesare finanțării proiectelor de infrastructură și a inițiativelor tehnologice verzi, menționează Al-Jazeera și precizează că țările bogate nu și-au onorat pe deplin promisiunea de a oferi Africii 100 de miliarde de dolari pe an.
În mijlocul contextului geopolitic generat de invazia rusă a Ucrainei, premierul spaniol Pedro Sánchez și-a încheiat recent turneul în trei țări latino-americane – Columbia, Ecuador și Honduras, informează EFE. Sánchez consideră că turneul său a fost un succes și dovada vie a angajamentului reînnoit al Spaniei față de America Latină, reține El Diario. Războiul din Ucraina și influența pe care o au actori precum China și Rusia în diferite regiuni ale lumii au făcut ca Europa să conștientizeze pierderea influenței sale în America Latină și să încerce acum să redreseze această situație, crede El Mundo. În acest context, Pedro Sánchez impulsionează organizarea unui summit UE – CELAC (Comunitatea Statelor Latino-Americane și Caraibiene), sub președinția Spaniei, în 2023, amintind că o astfel de reuniune nu a mai avut loc din 2015, subliniază El Mundo./czaharia
(Cristina Zaharia – RADOR)
