Delegaţia Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică “a putut strânge numeroase informaţii la centrala Zaporijjia” din Ucraina, a declarat directorul instituției, Rafael Grossi, citat de BBC. „Agenţia nucleară a ONU a realizat o inspecţie iniţială la centrala nucleară Zaporijjia, aflată sub control rusesc, din sudul Ucrainei. AIEA a comunicat că echipa sa se află acolo pentru a desfăşura o ‘muncă indispensabilă’ pentru siguranţa nucleară şi securitatea centralei, care se află aproape de prima linie a frontului”. Rafael Grossi, directorul AIEA, care conduce misiunea, a afirmat că unii dintre experți vor rămâne la complex pentru a supraveghea în continuare evoluția situației. Centrala nucleară Zaporijjia „poate fi catalizator pentru Al Treilea Război Mondial”, avertizează publicația americană The National Interest. „Centralele nucleare din zone de război se transformă în bombe radioactive cu ceas care pot declanșa un Al Treilea Război Mondial. Nu numai că accidentele sunt posibile în vreme de război, dar chiar președintele rus Vladimir Putin poate ataca intenționat centralele nucleare ale Ucrainei, transformându-le în „arme nucleare pre-poziționate” a căror descărcare radioactivă poate forța evacuări și-i poate speria pe susținătorii Ucrainei din NATO pentru a bate în retragere”, comentează The National Interest.
UE și-a atins mai devreme ținta de 80% pentru stocarea gazelor, în ciuda reducerilor Rusiei, anunță Euractiv. UE și-a fixat ținta de stocare în mai, drept răspuns la reducerea livrărilor de gaze rusești și pe fondul crizei energetice în curs. Ținta era de minim 80% până la 1 noiembrie 2022 și de cel puțin 90% până la 1 noiembrie în anii următori, pentru a exista suficient gaz pentru depășirea iernii. Belgia, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, Spania și Suedia au depășit 80%, deși capacitatea lor de stocare variază extrem de mult. Alte șase țări – Austria, Croația, Ungaria, Olanda, România și Slovacia – și-au atins ținta intermediară pentru 1 septembrie și sunt pe cale s-o atingă la timp și pe cea de 80%.
Subiectul înăspririi regimului vizelor pentru cetățenii ruși se menține în centrul actualității politice europene. UE îngreunează vizele pentru ruși dar șovăie în privința interdicției totale a călătoriilor, titrează The New York Times. După aprinse dezbateri, miniștrii europeni de externe au convenit să suspende un acord datând din 2007, care le facilita rușilor vizele necesare pentru a călători pe teritoriul Uniunii Europene. „Numeroase țări, printre care Polonia, Finlanda, statele baltice și Republica Cehă, doreau interzicerea totală a accesului turiștilor ruși pentru a demonstra faptul că Europa condamnă invazia Rusiei din Ucraina. Alte țări, printre care Franța și Germania, s-au opus unei asemenea interdicții totale ca formă a unei pedepse colective, o atare decizie nefăcând decât să alimenteze retorica guvernului rus față de ceea ce, în opinia acestuia, ar fi un război de apărare împotriva amestecului occidental. Suspendarea acordului va face ca rușilor să le fie mai greu să primească vize pentru Uniunea Europeană – ele vor costa mai mult, birocrația va fi mai mare și va implica o perioadă mai lungă de așteptare”.
România vrea să cumpere drone turcești Bayraktar TB2, modelul care este folosit și în Ucraina, scrie publicația turcească Haberler. Ministerul Apărării din România a solicitat parlamentului să aprobe achiziționarea a 18 drone Bayraktar, tranzacție care ajunge la suma de 300 de milioane de euro. În acest pachet, pe lângă drone, ar urma să mai fie furnizat sprijin logistic, instructaj și diverse echipamente. „Prin achiziția de drone Bayraktar TB2, se urmărește implementarea Obiectivelor de Capabilități alocate României în cadrul procesului NATO de planificare a apărării. De asemenea, achiziția ar contribui la realizarea obiectivelor Programului privind transformarea Armatei României până în anul 2040”, mai notează Haberler.
ONU cere comunității internaționale să acționeze împotriva posibilelor „crime împotriva umanității” comise de China împotriva minorității uigure, scrie Le Monde. Mult așteptatul raport al Națiunilor Unite (ONU) asupra provinciei chineze Xinjiang nu foloseşte cuvântul de genocid, ci evocă posibile „crime împotriva umanității” comise de China împotriva uigurilor. Referindu-se la „dovezi credibile” ale torturii și violenței sexuale împotriva acestei minorități musulmane din această regiune din vestul Chinei, el face apel la comunitatea internațională să acționeze. În schimb, Beijingului, consideră raportul o „farsă” orchestrată de Occident, cu Washingtonul în frunte.
Și tot din aceeași regiune, presa internațională relatează că “Marii giganți tehnologici își reconsideră politica ’Fabricat în China’”. Potrivit The New York Times, Apple, Google și Microsoft sunt printre companiile care caută să își relocheze o parte din producția din China. După ani de creștere a operațiunilor lor din China, firmele tehnologice americane încep să-și relocalizeze producția. Mișcările au fost mici până acum. China este cel mai important producător de electronice de larg consum din lume, dar există semne tot mai mari ale unei relocări majore a lanțului global de aprovizionare. Tensiunile geopolitice au determinat schimbarea. Unele companii au început să caute variante în afara Chinei în timpul președinției lui Donald Trump, când majorarea taxelor au creat riscuri de întrerupere a aprovizionării. Și întreruperile generate de coronavirus au generat îngrijorări suplimentare. Iar protestele Chinei după vizita din august a șefului democrat al Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi în Taiwan au grăbit ritmul companiilor americane care doresc să își dezvolte capacitatea de producție în afara Chinei.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
