Evoluția războiului din Ucraina și criza energetică și tensiunile politice generate de el continuă să preocupe în cea mai mare măsură presa internațională, interesată totodată și de perspectivele noului premier britanic.
„După săptămâni întregi în care a încercat să slăbească pozițiile rușilor în Herson, Ucraina și-a lansat săptămâna trecută cea mai ambițioasă contraofensivă după ce a reușit să îi alunge pe ruși din jurul capitalei Kiev și nordul țării”, scrie The New York Times, sub titlul prudent „Zelenski afirmă că două orașe din sudul țării au fost eliberate”. Reporterii săptămânalului britanic The Economist au vizitat pe 3 septembrie orașul cel mai apropiat de linia frontului respectiv, Mikolaiv, pentru a evalua situația dincolo de cenzura militară ucraineană și propaganda rusă. În afara „cozilor lungi la donat de sânge”, morgile și spitalele nu sunt suprasolicitate semnificativ, iar cererea de sicrie și steaguri nu a crescut, au constat ei, infirmând pierderile grele ale ucrainenilor revendicate de Moscova. De altfel ideea e susținută indirect și de decizia colaboraționiștilor din Herson de a suspenda lucrul la un „referendum” privind anexarea la Rusia, „din cauza tuturor evenimentelor care au avut loc acum”, transmite Ukrainska Pravda. În privința centralei nucleare Zaporijjia care dă emoții întregii Europe, agenția Reuters informează că „reactorul 6 al centralei e funcţional, în pofida deconectării de la reţea, şi răceşte celelalte reactoare cu energia pe care o generează. Anterior Kievul anunţase că ultimul reactor funcţional a fost deconectat de la reţea după ce bombardamentele ruseşti de luni au afectat liniile electrice”.
Portalul european EUObserver anunță că Europa a ars în 2022 mai mult gaz pentru producția de energie, în ciuda reducerii livrărilor din Rusia și a angajamentului de a face economie. Explicația e că seceta a afectat producția din surse hidro și nucleare, care a scăzut cu 20,8%, respectiv 11,8%. Drept urmare s-a folosit mai mult gaz (4,28%) și și mai mult cărbune (11,9%). Săptămânalul francez Courrier International relatează că „cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat gata să impună o contribuție obligatorie companiilor din sectorul energetic, care să permită o reducere a facturilor”. E vorba de un plan de 65 de miliarde de euro, iar „guvernul german pledează pentru implementarea unei măsuri similare și la nivel european”. În Portugalia, Jornal de Notícias subliniază că „adevăratul război al lui Putin împotriva Occidentului începuse deja cu câteva luni înainte prin șantajul tăierilor de petrol și gaze prin conductele care leagă Rusia de Europa. E clar că obiectivul lui Putin e de a exacerba turbulențele care afectează economiile Europei pentru a destrăma hotărârea de a sprijini Ucraina”. Editorialul din The Washington Post consideră „promițător” planul G7 de a plafona prețul țițeiului rusesc. Exportul de petrol e „hiba majoră” care a făcut ca economia rusă să nu fie „schilodită de sancțiuni” și care a dus la aprecierea rublei. Directorul Agenției Internaționale a Energiei demontează în The Financial Times „trei mituri despre criza energetică globală ”. Primul e că Rusia ar câștiga bătălia energiei. Or, „veniturile pe termen scurt sunt mai mult decât compensate de pierderea încrederii și a piețelor vreme de mulți ani de acum încolo”. În plus, pe termen mediu, sancțiunile îi afectează „capacitatea de a produce petrol și de a exporta gaz”. Al doilea mit e că actuala criză ar fi și una a energiei curate. Însă toți decidenții din sector regretă că nu s-a făcut mai rapid trecerea la surse regenerabile. Al treilea ar fi că criza constituie un „regres enorm care ne va împiedica să combatem schimbarea climei”. Dar, mai degrabă, criza ne dovedește „cât de nesustenabil e actualul sistem energetic dominat de combustibilii fosili”.
Ziarul portughez Diário de Notícias explică cum va ajuta „Generalul Iarnă” Moscova anul acesta, nu pe frontul propriu-zis, ci pe cel politic. „Diminuarea puterii de cumpărare provocată de salariile care nu țin pasul cu inflația va sfârşi prin a fi exploatată de populiștii aliați cu Putin pentru a submina încrederea cetățenilor în guvernele democratice pe care le-au ales. Iarna va veni și opinia publică occidentală nu va mai găsi că e atât de amuzant să susțină Ucraina, dacă acest lucru înseamnă o recesiune.” Primele probe în acest sens le observă publicația spaniolă ABC în Italia: „Salvini pune la îndoială sancțiunile împotriva Rusiei și provoacă o furtună politică în Italia: «Ne dăunează afacerilor și familiilor»”. În schimb, constată ziarul francez Le Point, „Giorgia Meloni, șefa partidului post-fascist Fratelli d’Italia aflat în fruntea sondajelor, a luat poziții clare în favoarea sprijinirii Ucrainei și a trimiterii de arme la Kiev”. O analiză a publicației bulgare Dnevnik dezvăluie un aspect și mai îngrijorător: „Influența străină într-un stat vasal se introduce de obicei prin arhitectura instituțiilor lui. Odată cu ascensiunea lui Putin în Rusia și îndepărtarea lui de Occident, Bulgaria urmează treptat același curs. Continuă imitarea modelului de stat rusesc – din 2009, în fruntea statului bulgar au fost practic doar două persoane – ambele cu biografie în structurile de putere, la fel ca Putin. [Bulgaria] devine o «democrație suverană». În cazul ei, supremația nu e a legii, ci a unei persoane. Și acea persoană e cel mai ușor de controlat din exterior. Așa cum a fost intenția inițială a Rusiei încă din 1878.”
Între timp reprimarea din Rusia continuă să se agraveze. Revista americană Forbes consemnează că „licența ziarului rusesc independent Novaia Gazeta a fost revocată luni de o instanță din Moscova, la câteva luni după ce publicația, al cărei redactor-șef, Dmitri Muratov, a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2021, a fost silită să își înceteze activitatea din cauza noii legii naționale a cenzurii”. Verdictul „survine la doar câteva zile după decesul lui Mihail Gorbaciov, care în 1993 a folosit o parte din banii primiți odată cu Premiul Nobel pentru Pace în 1990 pentru a lansa acest ziar”. „Fostul jurnalist rus Ivan Safronov a fost condamnat la 22 de ani de detenţie într-o colonie penală, după ce a fost găsit vinovat de trădare. Safronov, devenit consilier al directorului agenţiei spaţiale a Rusiei, a fost arestat în 2020 şi acuzat de dezvăluire de informaţii secrete”, transmite Reuters. Publicația rusă Sever Realii semnalează că „șeful filialei Arhanghelsk a Partidului PARNAS, Iuri Șcerbaciov, a părăsit Rusia, solicitând azil politic în Norvegia”. El a scris pe contul său de VKontakte că a fost plasat într-o tabără de refugiați: „Principalul contingent aflat în această tabără sunt prietenii noștri blestemați: ucraineni și sirieni, care, datorită eforturilor Fuhrer-ului nostru, fug în număr mare în Europa”. Despre condițiile de internare: „Nu poţi speria o persoană care a fost într-o închisoare rusească cu o tabără din Norvegia”.
„Actualul ministru de externe britanic, Liz Truss, a fost desemnată noul lider al Partidului Conservator aflat la guvernare în Marea Britanie şi urmează ca miercuri să preia funcţia de prim-ministru, înlocuindu-l pe Boris Johnson”, anunță CNN. „Principalele priorități ale viitorul premier vor fi finalizarea în detaliu a vastului program menit să prevină costurile crescânde ale energiei, presupunând și o eventuală înghețare a prețurilor la gaze și la curent electric” și „implementarea promisiunii de reducere a impozitelor”, reține cotidianul britanic The Times. Ziarul de stânga The Guardian consideră că, din contră, noul premier va trebui să execute o „întoarcere flagrantă de 180 de grade” în privința promisiunilor ei electorale. În contextul unei „crize economice fără precedent pe timp de pace”, „Truss va fi forțată să invoce intervenționismul etatist al laburiștilor pentru a se salva”. Oficiosul conservator The Telegraph speră însă la alte priorități: „finalizarea proiectului lui Johnson – împlinirea promisiunii Brexit-ului”, ceea ce presupune „reducerea birocrației, dezvoltarea comerțului, ridicarea comunităților defavorizate prin dezlănțuirea forțelor pieței, micșorarea impozitelor, contracția statului, controlul imigrației și eliberarea noastră de planificatorii, birocrații și autoproclamații experți care-i tratează pe alegători ca pe copii”. Cotidianul conservator american The Wall Street Journal apreciază că Truss consideră că „dezvoltarea economică mai degrabă decât redistribuirea veniturilor poate rezolva problemele Regatului, iar inițiativa privată o poate face mai eficient decât dispozițiile guvernului”. Truss ar putea produce „o ruptură majoră de ultimii 12 ani de guvernare conservatoare. Începând cu David Cameron, partidul a realizat o cotitură spre stânga care a culminat cu fiascoul mandatului lui Johnson”. Tot din SUA, revista The Atlantic conchide că „opozanții o numesc pe a treia femeie devenită premier britanic o imitatoare a lui Margaret Thatcher. Testul lui Truss va fi acum să înfrunte criza economică la fel de gravă cu tot ce a avut de înfruntat predecesoarea ei în anii ’80, dar fără a dezbina țara, așa cum a făcut-o Thatcher. Mult noroc, Liz Truss! Vei avea nevoie de el.” (Andrei Suba, RADOR)/asuba/sdm2
