Presa internațională preia știrea că Uniunea Europeană intenționează să plafoneze prețul plătit pentru gaz, precum și veniturile producătorilor de energie. „Gospodăriile şi întreprinderile se confruntă cu preţuri astronomice şi o uriaşă volatilitate a pieţei electricităţii, ale cărei tarife sunt indexate la preţul gazului”, a constatat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de Le Figaro. Comisia urmăreşte de asemenea „o reducere inteligentă a cererii”, cu „un obiectiv obligatoriu de reducere a consumului de electricitate la orele de vârf”. Replica Moscovei nu s-a lăsat așteptată: ”Rusia nu va mai furniza petrol și gaze acelor țări occidentale care impun un plafon de preț energiei ruse”, a declarat președintele rus Vladimir Putin la Vladivostok, notează ANSA. Putin a adăugat că plănuiește să impună restricții la exportul de grâu și semințe ucrainene în Europa și că vrea să discute despre aceasta cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan. Euronews reține o altă declarație a președintelui rus aflat la Vladivostok, în care acesta asociază pandemia de Covid cu sancțiunile Occidentului la adresa Moscovei: ”În locul pandemiei au apărut alte provocări, inclusiv cele globale, cu amenințări la adresa întregii lumi. Mă refer la sancțiunile Occidentului și la încercările sale agresive de a impune un comportament altor națiuni, de a le dezlipi de suveranitate și de a le supune voinţei lor”. ”Este imposibil să fim izolați pe scena internațională”, a mai spus Putin, referindu-se – deloc surprinzător – la China și India, marii săi aliați tăcuți (cel puțin deocamdată), subliniază Euronews.
Despre aceste alianțe tăcute scrie și WASHINGTON POST, care crede că relațiile dintre Rusia și China încep să înflorească. Săptămâna viitoare, președintele chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin urmează să se întâlnească cu ocazia unei reuniuni la nivel înalt care va avea loc în Uzbekistan – vizita fiind totodată prima pe care șeful statului chinez o efectuează în străinătate după recenta pandemie. Întâlnirea la vârf relevă importanța pe care Beijingul o acordă relațiilor sale cu Rusia, deși China este tot mai criticată pentru sprijinul acordat Rusiei pe parcursul războiului. În februarie, cu câteva săptămâni înainte ca trupele rusești să invadeze Ucraina, Putin a vizitat China, asistând la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing. El și omologul său chinez au semnat o declarație comună care afirmă că parteneriatul dintre ei nu are nicio limită și abordează viziunea unei noi ordini mondiale, care să nu fie dominată de Occident, reamintește cotidianul de la Washington.
În plină ofensivă diplomatică, președintele turc se află în vizită oficială în Balcani. Erdoğan a ajuns în Serbia după vizita efectuată la Sarajevo, iar de la Belgrad va pleca în Croația, ultima destinație a mini-turneului său în Europa de Sud-Est, aflăm din publicația sârbă Danas. În Bosnia-Herțegovina, Erdoğan a venit cu un pachet de ajutoare, fără a condiționa decizii politice, subliniază autoritățile de la Sarajevo. „Poate fi un exemplu pentru mulți lideri, mai ales pentru cei din Occident care vin aici să ne țină lecții despre cum să ne organizăm” – a declarat președintele Republicii Srpska, a doua entitate statală din federație, mulțumind președintelui turc că a promis furnizarea de îngrășăminte pentru ca agricultura BiH să nu aibă de suferit, mai citim în cotidianul de la Belgrad.
Situația de la centrala nucleară Zaporijijia preocupă în continuare presa internațională. După cum scrie Washington Post, Agenția Internațională pentru Energie Atomică a dat publicității raportul privind vizita la centrala atomo-electrică, în care se vorbește de amenințarea „catastrofală” determinată de bombardamentele asupra zonei de siguranță. Agenția solicită crearea unei „zone speciale de siguranță și securitate” în interiorul și în jurul centralei. La rândul său, secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut marți atât forțelor ruse, cât și celor ucrainene să nu se angajeze în nicio activitate militară în apropierea centralei. Potrivit raportului AIEA, lucrătorii ucraineni „sunt supuși constant unui stres și unor presiuni, fapt care ar putea duce la creșterea erorilor umane cu implicații pentru siguranța nucleară”.
Ucraina are în vedere o închidere a centralei nucleare Zaporijjia din sudul ţării, transmite CNN, citând un oficial ucrainean. ”Deteriorarea continuă a situaţiei şi lipsa prelungită a alimentării cu energie electrică din sursă externă obligă la utilizarea generatoarelor de rezervă, care însă funcționează pe motorină, extrem de dificil de procurat în vreme de război”.
Presa internațională analizează contextul în care Liz Truss preia mandatul de premier al Marii Britanii. Aceasta intenționează să lanseze un plan major de reduceri de taxe, pentru a stimula relansarea creșterii economice, reamintește The Telegraph. Doar că, a doua zi după numirea în funcție, lira sterlină s-a prăbușit la cel mai slab nivel din ultimele patru decenii. Le Monde se întreabă retoric dacă piețele financiare vor începe să ocolească Londra, și explică: ”Inflația este de 10%, și până în octombrie, facturile la gaze și electricitate ale gospodăriilor vor fi aproape triple față de anul trecut. Britanicii suferă un șoc violent din cauza scăderii puterii de cumpărare. Dar, mai presus de toate, Regatul Unit se confruntă cu o creștere abisală a deficitului de cont curent, care a atins în primul trimestru 8% din PIB, un record absolut. Cu alte cuvinte, țara nu a depins niciodată atât de mult de restul lumii pentru finanțare” – conchide Le Monde.
(Agenția de Presă RADOR, 7 septembrie)
