Consumerismul și materialismul au devenit instrumentele de interes ale Vesticilor, Occidentului și țărilor civilizate. În același timp, spiritualitatea și dezvoltarea interioară sunt interesele Esticilor, Orientului și țărilor slab industrializate, crede psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii.
“Interesele noastre actuale sunt căutările primare, instinctuale ale omului, venite din educația socială, sistem, mediu cultural, scopuri familiale etc. Aici în Occident, consumerismul este un mod de viață, care absoarbe toate intențiile și dorințele noastre. Invazia reclamelor, mall-urilor, pieței de desfacere, gusturilor chimicalizate, mofturilor trupești, ne fac să ne rotim într-un cerc vicios care ne păstrează proaspeți și hotărâți să lucrăm pentru bani, nu pentru evoluție. Banii aduc Fericirea atunci când scopul cu care îi cheltuim este mai mare decât interesul personal. Orice altă dorință de avuție materială este un capriciu, instinct și factor de mărire a egoului, iar astfel de atitudini îl îndepărtează pe om de el însuși”, consideră psihologul Alexandru Pleșea.
Când aduc banii cu adevărat fericirea?
Specialistul este de părere că banii aduc într-adevăr fericirea atunci când cei care muncesc, nu o fac doar pentru ei înșiși, ci și pentru cei de lângă.
“Un cadou pentru mama ta, o bucurie unui copil, o masă oferită unui prieten, o donație făcută celor cu handicap, o călătorie pentru familia ta, un acoperiș celor nevoiași, etc. Banii aduc Fericirea doar când căutăm să servim viitorul nostru și al celor din jur. Servirea viitorului este observația spre unde ne îndreptăm și ce scop avem. Dacă cei mai mulți dintre noi căutăm să avem un acoperiș deasupra capului, este doar pentru că așa am văzut la părinții noștri și la societate. Această puternică programare ne face să muncim toată viața pentru asta”, declară psihologul Alexandru Pleșea.
Banii aduc Fericirea doar la cei care știu ce vor face cu ei
Totodată, psihologul este de părere că stările necontrolate și capriciile noastre ne fac să îi cheltuim pe lucruri care își pierd valoarea după un timp scurt. Dacă știm ce vom face clar cu banii, munca noastră începe să prindă un sens mai puternic.
„De exemplu, familia e bine, eu la fel, banii îi cheltuim pe ce ne place și vrem, dar dacă la cineva din familie apare vreun cost de spitalizare și e nevoie de bani, efortul depus pentru muncă va crește considerabil. Cei mai mulți oameni care înțeleg fluxul banilor, se comportă ca și cum nu ar avea. Nu pentru faptul că sunt zgârciți, ci pentru că înțeleg că fără un scop mai mare decât cel personal, nu pot câștiga mai mult”, continuă specialistul.
Sintagma “Banii nu aduc Fericirea” este pentru cei care înțeleg greșit Fericirea.
„Fericirea nu este o stare dependentă de factorii exteriori, ea este o voință care apare din interior. Fericirea este puterea de a oferi mai mult decât ai primit. Continuitatea acestui proces este mediul în care Fericirea poate fi menținută. Orice altă formă de Fericire este identificată cu egoul și nu este decât confort, plăcere, dorință, capriciu, moft sau interes”, conchide psihologul Alexandru Pleșea.
| Cu stima, Dr. Tanase Tasente |
