Presa internațională comentează pe larg ”avansul fulgerător”, cum îl numește cotidianul spaniol El Mundo, al trupelor ucrainene în fața armatei rusești, încercând totodată să evidențieze și potențialele riscuri viitoare. ”Să vezi trupe rusești retrăgându-se în mare grabă din Ucraina e un lucru uluitor – și totuși, n-ar trebui să fie și surprinzător”, întrucât ”războiul a mers prost pentru Rusia încă de la început” notează Financial Times. Cotidianul economic avertizează însă că ”după eșecurile Rusiei începe o fază nouă și periculoasă a conflictului” întrucât ”mai degrabă decât să accepte înfrângerea, Putin ar putea încerca să escaladeze conflictul”. Totuși, în opinia Financial Times, opțiunile președintelui rus par a fi puține și indezirabile. Putin ar putea ”să provoace NATO pentru a o forţa să se angajeze în conflict, să convingă China să îl ajute militar și să recurgă la arme chimice sau la forța nucleară”, sunt potențialele riscuri evidențiate de Wall Street Journal care avertizează, la rândul său, că ”Putin e capabil de orice” și că ”amenințarea pe care o reprezintă pentru întreaga lume este departe de a fi încheiată”. The Guardian notează că un exemplu de „răzbunare cinică” a Rusiei au fost atacurile aeriene asupra infrastructurii energetice ucrainene care au dus la imposibilitatea alimentării cu curent și apă a spitalelor și a zonelor locuite din Harkiv.
„Problemele lui Putin nu sunt doar pe câmpul de luptă”, constată Politico, vorbind despre ”furia” unor ”bloggeri populari, loiali regimului de la Kremlin, membri ai unor centre de analiză politică și politicieni” care au lansat „un nivel neobișnuit de critică la adresa competenței ofițerilor superiori ruși”. ”Putin primește riposta bloggerilor”, titrează și Newsweek, explicând că ”victoriile recente ale ucrainenilor i-au făcut pe unii bloggeri proruși mai duri să se întoarcă împotriva lui Putin, după ce luni de zile ovaționaseră invazia lansată de liderul rus”, cerându-i să investească mai mult în război. Și Le Monde consideră că ”Vladimir Putin este slăbit de criza militară din Ucraina”. Liderul de la Kremlin este ținta a două solicitări de demitere formulate de mai mai mulți deputați municipali din Sankt Petersburg și Moscova, care, chiar dacă nu au șanse de reușită, reflectă oboseala populației în fața unei campanii militare care durează de mai bine de șase luni, explică Le Monde. Cotidianul francez observă că deși, încă timidă, revolta s-a extins și în cercurile naționaliste, furioase din cauza eșecului armatei ruse în regiunea Harkiv. ”Prin crearea unor diviziuni, inclusiv între susținătorii regimului, războiul supune sistemul politic rus la cel mai serios test de stres de la primul val de proteste organizat de opoziție în 2012”, consideră Le Monde. ”Putin are o nouă opoziție” constată și Foreign Policy, avertizând însă că nu este vorba despre o mișcare pro-democrație și anti-război, ci dimpotrivă de susținătorii cei mai extremiști ai președintelui Putin, care devin din ce în ce mai furioși din cauza dezastrului militar din Ucraina și îi cer lui Putin să intensifice războiul, să folosească arme și mai devastatoare și să lovească civilii ucraineni cu și mai multă cruzime.
Între timp, Franța și România au convenit să faciliteze exportul de cereale ucrainene, notează La Tribune, citându-l pe Clément Beaune, ministru delegat pentru Transporturi, care a subliniat că aceste cereale vor merge „spre Europa şi spre ţările în curs de dezvoltare, în special din Mediterana, care au nevoie de ele pentru a-și rezolva problemele alimentare şi care abia supravieţuiesc”. Acest acord survine după ce, săptămâna trecută, președintele rus Vladimir Putin a amenințat să reducă exporturile de cereale prin Marea Neagră, susținând că cea mai mare parte a cerealelor plecate din Ucraina ajung pe piețele Uniunii Europene în loc să ajungă în țările în curs de dezvoltare, detaliază Politico. Publicația mai notează că potrivit unui buletin al serviciului de informații al Ministerului britanic al Apărării, „Rusia promovează o campanie deliberată de dezinformare, încercând să se degreveze de orice responsabilitate cu privire la problemelor legate de nesiguranța alimentară generate în lume, să discrediteze Ucraina și să minimizeze opoziția față de invazia sa”.
În privința scumpirii produselor alimentare, ”România stă mai bine decât Ungaria”, consideră Napi Gazdasag de la Budapesta, explicând că în timp ce rata anuală a inflaţiei din România a fost în august de 15,3%, în Ungaria această rată a fost mai mare, și anume 15,6%.
Un alt cotidian ungar, Magyar Nemzet, preia declarația contelui Tibor Kálnoky, cel care l-a găzduit ani la rând pe actualul monarh britanic în castelul său de la Micloșoara. Contele își exprimă speranța că regele Charles al III-lea ”care a demonstrat de zeci de ani că este atașat de natura și locuitorii Transilvaniei” va continua şi în calitate monarh să viziteze această regiune, oferind ”ocazia de a-l întâmpina cu aceeași respectuoasă familiaritate cu care l-am văzut traversând pajiștile noastre înflorite, vizitând satele prietenoase și oprindu-se să discute cu sătenii” a spus Tibor Kálnoky într-un scurt mesaj video în care și-a exprimat totodată regretul cu privire la moartea reginei Elisabeta a II-a. ”Într-un sat săsesc din Transilvania, Regele Charles al Marii Britanii este un bun vecin”, titrează și Reuters, publicând o amplă relatare despre Viscri, un sat intrat în Patrimoniul Unesco pentru biserica fortificată și arhitectura sa și ajuns pe harta turismului mondial datorită vizitelor și acțiunilor fundației de caritate înființate de actualul rege Charles. (Carolina Ciulu)/cciulu/dsirbu
RADOR (13 septembrie)
