Podul Anghel Saligny a purtat inițial denumirea de „Podul Carol I” și a fost inaugurat la data de 14 septembrie 1895. Construcția acestui edificiu a fost necesară pentru a lega provincia Dobrogea, obținută după congresul de la Berlin, din 1878, de Regatul României. Lungimea podului a fost de 4480 de metri, reprezentând cel mai lung pod din Europa la acea dată. Lucrările au fost conduse de inginerul Anghel Saligny, în vârstă de 35 de ani la acel moment, care a coordonat o echipă formată din studenți ai Școlii Românești de Drumuri și Poduri. În documentele acelor vremuri a fost consemnat faptul că Regele Carol I a supravegheat personal lucrările și a bătut inclusiv un ultim cui în podul peste Dunăre: „Mulțumită răvnei și măiestriei inginerilor români, am trecut pe deasupra valurilor celor două brațe ale Dunărei mărețe și am bătut cel din urmă cuiu, care a încheiat și sfârșit aceste falnice lucrări”. La unul din capetele podului de la Cernavodă a fost construit un monument care întruchipează doi dorobanți, ca simbol al Războiului de Independență. Acest monument a fost proiectat de sculptorul francez Léon Pilet (1836-1916), iar o parte din contravaloarea lucrării a fost suportată de Ambasada Franţei.
Lucrările pentru proiectarea podului au început cu cinci ani înainte, în octombrie 1890. El a fost construit la 30 de metri deasupra Dunării, pentru a permite vaselor cu catarge înalte să treacă pe sub el. Podul peste Dunăre are o deschidere centrală de 190 metri şi 4 deschideri de 140 metri, alături de un viaduct cu 15 deschideri de 60 metri, şi se afla la 30 metri peste nivelul apelor mari ale Dunării. Podul peste braţul Borcea cuprinde 3 deschideri de câte 140 metri şi un viaduct cu 11 deschideri de 50 metri. Cu rampele de acces, cei 4087,95 metri de poduri formau la acea vreme cel mai lung pod din România şi al doilea ca lungime din Europa.
Cum a decurs inaugurarea
Necesitatea unei construcții de acest tip a fost discutată încă din anii 30 ani ai secolului al XIX-lea, alături de perspeectiva contrucției unui canal între fluviu și mare, pentru a oferi multiple opțiuni de transport. La capătul acestor discuții, s-a ajuns la concluzia că modernizarea liniilor de transport ar putea fi făcută doar cu cheltuirea unor sume mari de bani, astfel încât investiția a fost realizată.
Pe 14 septembrie 1895, un tren a plecat la ora 09:05 din Gara de Nord și a ajuns la ora 12 la Fetești. După ce s-a bătut ultimul nit, un nit de argint, s-a zidit documentul inaugurării şi s-a celebrat serviciul religios. Apoi, trenul de încercare format din 15 locomotive, a trecut pe pod cu o viteză de 60 km/h, într-un zgomot infernal produs de fluierele locomotivelor, de sirenele vaselor de pe Dunăre şi de muzica fanfarei. A urmat un al doilea tren, cu o viteză de 80 km/h.
Echipa care s-a ocupat de proiectarea și execuția podului, în frunte cu inginerul Anghel Saligny, a așteptat finalizarea testului la bordului unei șalupe, sub podul recent construit, garantând cu viața pentru rezistența podului.
Tot în ziua de 14 septembrie 1895, Lascăr Catargiu, la acea vreme șef al guvernului, i-a adresat lui Carol I următoarele vorbe :„Măria Ta! Cu ostaşii ţării ai învins în câmpiile Bulgariei, iar cu meşterii ţării ai îngenuncheat Dunărea!“.
În timpul Primului Război Mondial, în 1917, tronsonul de peste Borcea a fost minat de trupele române în retragere, pentru a împiedica avansarea în Muntenia a trupelor germano-bulgare, reconstrucția podului s-a făcut ulterior, în anul 1921. În timpul regimului comunist, podul a fost redenumit din „Podul Carol I” în „Podul Ing. Anghel Saligny”, pentru a ascunde contribuția regimului politic monarhic în istoria națională a României. (Autor: Alexandru Balaci)
Bibliografie
Mariana Iancu „Ziua în care România a avut primul rege. Carol I a pus ultimul nit, de argint, al podului de la Cernavodă”, în www.adevărul.ro, București, 2019. Sursa: https://adevarul.ro/stiri-locale/constanta/ziua-in-care-romania-a-avut-primul-rege-carol-i-a-1933213.html. Accesat pe data de 14.09.2022.
Marian Sârbu și Mariana Păvăloiu „Considerații Privind Amenajarea Lacului ”TABACARIE” Pentru Navele Marine Regale” în Analele Dobrogei , Serie nouă anul VIII, Constanța 2005, pp119-123.
Mariana Iancu „Ziua în care România a avut primul rege. Carol I a pus ultimul nit, de argint, al podului de la Cernavodă”, în www.adevărul.ro, București, 2019. Sursa: https://adevarul.ro/stiri-locale/constanta/ziua-in-care-romania-a-avut-primul-rege-carol-i-a-1933213.html. Accesat pe data de 14.09.2022.
Mariana Iancu „Caznele podului de la Cernavodă, unul dintre cele mai frumoase din lume – opera lui Anghel Saligny care a „învins“ Dunărea şi a legat Dobrogea de Muntenia” în Historia.ro, București. Sursa: https://historia.ro/sectiune/general/caznele-podului-de-la-cernavoda-unul-dintre-cele-574252.html. Accesat pe data de 14.09.2022.
Redacția Historia „Podul de la Cernavodă era cel mai lung pod din Europa în 1895” în Historia.ro, București, 2010.Sursa:https://historia.ro/sectiune/actualitate/podul-de-la-cernavoda-era-cel-mai-lung-pod-din-585897.html. Accesat pe data de 13.09.2022.
Redactia Adevarul „La 14 septembrie 1895, a fost inaugurat podul peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă, opera tânărului inginer Anghel Saligny” în Historia.ro, București. Sursa: https://historia.ro/sectiune/general/secretele-podului-de-la-cernavoda-opera-tanarului-573298.html. Accesat pe data de 14.09.2022
Sinziana, Ionescu „Momentul istoric de la Dunăre. Inaugurarea Podului de la Cernavodă, la 14 septembrie 1895 în Adevărul.ro, București, 2021. Sursa: https://adevarul.ro/stiri-locale/constanta/momentul-istoric-de-la-dunare-inaugurarea-podului-2119798.html. Accesat pe data de 13.09.2022.
