Din cauza unei bâlbe legislative, România riscă să declare să i-a scăzut suprafața împădurită pentru prima dată în ultimii 30 de ani
România se laudă pe plan internațional cu 500.000 de hectare de păduri crescute pe pajiști, pe care tot ea se chinuie în același timp să le taie. „Pădurile Nimănui” au acum un statut neclar și riscă să fie defrișate legal, dar haotic, deoarece nu sunt protejate de legislația silvică și nici nu beneficiază de banii europeni din Planul Național Strategic.
În ciuda demersurilor făcute de WWF, autoritățile pasează în continuare problema de la una la alta. Aceste păduri se regăsesc pe vechile pajiști gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale care, pentru a le păstra în subordinea lui, dorește defrișarea lor. Pădurile, în general, sunt în grija Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, care și-a luat angajamentul în fața instituțiilor europene să crească suprafața împădurită a țării.
Pe hârtie, România se mândrește cu „Pădurile Nimănui” și le-a inclus în raportările sale legate de suprafețele împădurite pe care le deține. Dacă ele sunt defrișate, conform obligațiilor asumate la intrarea în UE, ar fi pentru prima dată în ultimii 30 de ani când România ar declara că i-au scăzut suprafețele de pădure. Ceea ce ar avea efecte negative inclusiv în legătură cu capacitatea țării de a-și atinge obiectivele privind fixarea și stocarea carbonului.
Amintim că, în conformitate cu prevederile din Strategia Națională pentru Păduri aflată în procedură de avizare, România și-a asumat „stimularea creșterii stocurilor de CO2 absorbit și reducerea emisiilor prin ocrotirea vegetației forestiere din afara fondului forestier național”.
De aceea WWF solicită autorităților realizarea unei dezbateri transparente la care să participe toți factorii interesați relevanți în vederea identificării celor mai bune soluții pentru aceste ecosisteme valoroase. Ne exprimăm disponibilitatea de ne implica activ în eforturile de clarificare a statutului acestor habitate deosebit de importante.
