Pe 22 septembrie 1896, regina Victoria a Marii Britanii l-a surclasat, ca ani de domnie, pe bunicul ei, regele George al III-lea, care a avut o domnie de aproape 60 de ani. Regina Victoria a domnit între 1837 și 1901, aducând în Imperiul Britanic un secol de prosperitate și evoluție, denumit de istorici ‘Perioada victoriană”. Marea Britanie s-a bucurat de o superioritate navală, devenind liderul mondial în domeniul producției, finanțelor, căilor ferate, transportului maritim și antreprenoriatului.
Marea Britanie are statutul de imperiu și reprezintă un actor important al relațiilor internaționale, care nu are aliați definitivi, ci doar interese eterne. Politica britanică a fost bazată pe lupta constantă pentru evoluție pe toate planurile, evoluție potențată de mediul internațional, care se afla într-o competiție continuă. La nivel internațional, britanicii au “concurat” inițial cu Austria și Prusia. Ulterior spațiul german a fost unificat și, de la 1871, au urmat concurenți ca al doilea Reich German, Imperiul Otoman, Rusia Țaristă, și Franța.
Consumul în Era victoriană
În timpul domniei reginei Victoria, Marea Britanie a fost transformată de la stadiul de societate agrară, la una în care majoritatea populaţiei trăia în oraşe. Locuitorii mediilor urbane, aflate în expansiune, nu mai puteau, precum părinţii sau bunicii lor, să desfăşoare activităţi bazate pe ritmul vieţii de la ţară.La nivelul societății, această perioadă avea doi factori identitari: *bărbații aveau dreptul să facă politică și erau considerați mult mai puternici decât femeile*, iar femeile aveau responsabilitatea să vegheze asupra familiei și să fie loiale (Britannica encyclopedia). Abolirea sclaviei a reprezentat un alt pas spre modernizare, în 1833, când un act a eliberat 800.000 de persoane din Imperiul britanic (Royal Museum Greenwich). În realitate, din 1833 doar copiii sunt eliberați, iar restul abia din 1838, întrucât societatea britanică a avut la bază doctrine care vizau superioritatea originilor unei persoane, în acest caz superioritatea britanicului față de indian sau față de african (Patrick J. McGowan and Bohdan Kordan, 1981).
Aproape 80% din societatea victoriană britanică era reprezentată de clasa muncitoare, fără o pregătire în muncă prealabilă și bazată doar pe forță brută și numerică. Majoritatea membrilor din clasa muncitoare nu au aveau acces la mâncare sau apă curată (Britannica encyclopedia). Bradul de Crăciun a devenit cunoscut societății britanice din 1848, iar prin căsătoria reginei Victoria cu prințul german Albert, au fost introduse multe tradiții speciale de Crăciun (English Heritage). Consumul apare ca element din societatea britanică rezervat doar persoanelor cu bani și sporadic celor din clasa muncitoare. Consumerismul nu a fost inventat propriu-zis în perioada victoriană, el datează din a doua jumatate a secolului al XVII-lea, prin apariția magazinelor( Jennifer Howard, 2012). Era victoriană a rafinat consumul, dar l-a și dezvoltat, prin extinderea mai multor activități de petrecere a timpului liber, precum teatrul, care a înflorit și a devenit accesibil pentru mase. La 1800, nu existau suficiente teatre în Marea Britanie pentru a putea primi tot publicul interesat. Alături de teatru, și opera reprezintă o altă modalitate de petrecere a timpului (Jacky Bratton,2014).
Evoluția consumului a putut fi posibilă datorită evoluției industriale și, implicit, evoluției economice ce a permis unui segment mai mare de populație să-și achiziționeze bunuri.
Muncile industriale aveau o rutină bine stabilită, oferind timp liber, ceea ce nu existase în trecut. În epoca victoriană au trăit primii oameni care au beneficiat de vacanţe reglementate şi de zile libere. Industria de divertisment se afla în plin avânt şi era avidă de a-i ajuta să umple acel timp liber cu diverse plăceri de recreere, ispitindu-i cu parcuri tematice, cu centre de cumpărături, săli de jocuri şi teatre.
Conceptul de producție de masă începe să prindă contur prin intermediul bunurilor în număr cât mai mare, iar cererea crește tot mai mult. Consumul victorian a fost caracterizat cu o cultură a mărfurilor (Claire Dutriaux and Clémentine Tholas, 2020) care a fost influențată puternic de dezvoltarea reclamelor. Perioada victoriană nu a fost influențată numai de produse, ci și de cel consumul cultural: spectacole și expoziții international, dar și de turism (persoanele erau încurajate să călătorească în scopuri de relaxare). Atunci a fost inventată vacanţa modernă – la mare sau în străinătate – astfel apărând şi una dintre primele agenţii de turism, Thomas Cook &Son (astăzi Thomas Cook Group).
Bârfa și senzaționalul se regăseau în paginile de scandal ale unor ziare precum „The News of the World. La modă erau şi romanele şi nuvelele cu teme care se centrau în jurul bigamiei, crimelor, adulterului şi otrăvirilor. Aceleaşi pasiuni erau împărtăşite şi de copii, care urmăreau seriale săptămânale precum „The Boy Detective” („Băiatul detectiv”), apărut în 1866, ce descria aventurile unui adolescent travestit ce lupta împotriva nedreptăţilor.
Expozițiile internaționale au permis populației să intre în legătură cu diverse culturi, deși un procentaj important din societatea britanică era analfabetă, (aproape 69% dintre bărbați și 97% dintre femei) (Matthew Ingleby, 2020).
Multiple pasaje din acest peisaj industrial în continuă schimbare au fost descrise de autori precum Charles Dickens. Prin lucrările sale, el dar și alți autori au încercat să contribuie la educarea maselor. William Thackeray a lăsat moștenire descrieri sub formă de satiră a societății victoriene, lucru care demonstrează faptul că unele moravuri ale societății victoriene au devenit ulterior subiecte de critică fină, prin intermediul literaturii.
Şi sporturile de echipă au luat avânt în epoca victoriană. Mulți britanici au învăţat să înoate, o abilitate rar întâlnită înainte de a doua jumătate a secolului XIX. Primul meci internaţional de cricket a fost jucat în 1868, între o echipă britanică şi una australiană formată, complet, din aborigeni. Liga de Fotbal a fost fondată în 1888 şi, nu peste mult timp, a creat primele staruri din domeniul său, incluzând personalităţi precum Arthur Wharton, primul fotbalist profesionist britanic negru, care a jucat pentru Preston North End şi Rotherham şi care a jucat cricket profesionist pentru Yorkshire şi Lancashire.
”Pentru prima dată, pornografia a fost produsă în aşa fel încât să satisfacă publicul larg. În mod ciudat, industria a fost fondată de un grup de politicieni radicali care au folosit vânzările de materiale erotice pentru a subvenţiona campaniile şi distribuirea de pamflete: când, în anii 1840, mult aşteptata revoluţie britanică nu s-a materializat, librăriile şi tipografiile au constatat că planul secundar de finanţare devenise mult prea profitabil pentru a renunţa la el”. (Alexandra Șerban – Istoria modernă contemporană, Historia).
Tehnologia fotografică aduce și ea noi expuneri ale celebrității. În 1860, familia regală a început să facă publice o serie de portrete, realizate în aceeaşi manieră neglijentă specifică unei reviste de mondenităţi contemporane. Politicienii, scriitorii şi actorii şi-au obişnuit publicul tot cu astfel de imagini, împărţind asemenea fotografii publicitare. Şi personalităţi mai neobişnuite au îmbrăţişat practica: Chang Woo Gow, chinezul gigantic, Charles Stratton, un pitic cunoscut în toată lumea sau Chang şi Eng, gemenii siamezi.
Deşi oamenii din perioada victoriană sunt descriși că petreceau numeroase seri în jurul pianului, cultura secolului XIX poate fi caracterizată, mai degrabă, de căutarea neobosită a plăcerilor de tot felul.
Impresia greşită faţă de societatea epocii victoriene a fost perpetuată de faptul că regina Victoria a fost inflexibilă faţă de formele de amuzament la modă. Nu există, totuşi, nicio dovadă de încredere că ea ar fi devenit o persoană posacă după moartea prinţului Albert, ba din contră, cei care au întâlnit-o spun că era o femeie veselă. (BBC) (Autor: Alexandru Balaci)
Bibliografie
https://lithub.com/do-we-have-victorians-to-thank-for-consumerism/
https://www.britannica.com/event/Victorian-era
https://www.bl.uk/romantics-and-victorians/articles/19th-century-theatre
https://www.rmg.co.uk/stories/topics/what-happened-during-victorian-era
https://theconversation.com/charles-dickens-and-the-push-for-literacy-in-victorian-britain-139245
https://www.bbc.co.uk/history/british/victorians/pleasure_01.shtml
https://historia.ro/sectiune/general/epoca-victoriana-hedonista-sex-droguri-si-sali-578133.html
