„Ziua Satului Românesc”, stabilită în ultima duminică a lunii septembrie, prin Legea 44/2020, a fost iniţiată de deputatul PNL Florin Roman. Potrivit expunerii de motive, „Ziua satului românesc trebuie să fie o adevărată sărbătoare naţională a valorilor perene ale României, cu expoziţii, târguri tematice, conferinţe şi seminarii pe tema conservării, promovării şi dezvoltării străbunelor noastre aşezări rurale”.
RADOR, 25 SEPTEMBRIE
Ziua Satului Românesc – întoarcerea la rustic și tradițional
Ziua Satului Românesc, celebrată în ultima duminică din luna septembrie şi instituită prin Legea nr. 44/2020, este musai să fie o „adevărată sărbătoare naţională a valorilor perene ale României, cu evenimente, manifestări”, și de ce nu articole, „pe tema conservării, promovării şi dezvoltării străbunelor noastre aşezări rurale”.
De o simplitate fermecătoare și cu o dragoste infinită pentru elemente inspirate din natură, stilul rustic românesc este strâns legat de tradiție și viața la țară. Tocmai din acest motiv presupune folosirea materialelor naturale în construcție, dar și în amenajare – lemn cu aspect neprelucrat, piatră, lut -, putând fi integrat și prin materiale textile făcute din in, bumbac sau lână, ori prin obiecte din ceramică – farfurii, căni, vaze pentru flori sau ghivece. Interioarele rustice înseamnă, înainte de toate, o întoarcere în timp, în vremuri în care oamenii trăiau după reguli simple și puneau mai puțin preț pe aparențe. Dacă absența covoarelor sau pereții nefinisați ne puteau trimite pe vremuri cu gândul la o locuință modestă, acum această „austeritate” este reprodusă cu intenție și mare grijă, tocmai pentru a scoate în evidență frumusețea dată de simplitate.
Fiecare cultură a dezvoltat un sistem arhitectural specific folosind aceste resurse, astfel că stilul rustic actual își are rădăcinile în arhitectura populară specifică fiecărei țări. Prin urmare, nu e de mirare faptul că stilul rustic se împletește atât de armonios cu cel tradițional. Stilul rustic este preferat, de cele mai multe ori, pentru şarmul său deosebit şi pentru prezenţa unor elemente ca piatra, lemnul şi plantele, motivele folclorice şi decoraţiunile tradiţionale, care ne aduc constant aminte de legătura cu natura, cu nostalgia copilăriei petrecute la bunici, elemente care îl ajută să câştige constant în popularitate.
Puţini sunt cei care pot rezista în faţa unui interior cald şi primitor, decorat în stil rustic, într-o atmosferă ruptă dintr-un basm, stând pe un covor moale şi miţos, în faţa unui şemineu dogoritor. Un cămin decorat în stil rustic nu înseamnă neapărat păstrarea sau conservarea tradiţionalului, „bătrânescului” sau a folclorului, putând fi în egală măsură şi sofisticat, modern şi actual. De altfel, tema aceasta rustic-modernă este din ce în ce mai prezentă în amenajările interioare, întrucât farmecul, căldura şi confortul rusticului fac „casă” foarte bună cu îndrăzneala, creativitatea şi originalitatea elementelor moderne de design interior. De exemplu, o podea de culoare deschisă, mobilierul modern, ferestrele generoase, schema generală de culori neutre, calde, de pământ şi expunerea pieselor arhitecturale naturale, conservate reprezintă cheia amenajării unui spaţiu rustic-modern.
Stilul tradițional românesc în amenajările interioare
Casele în stil tradițional românesc reprezintă un loc sacru, stilul de amenajare fiind până în ziua de azi unul misterios și plin de farmec, chiar și în prezentul (sau mai ales în prezentul) sufocat de tehnologie, minimalism și modernism. De altfel, un spațiu în care tradiționalul și contemporanul se împletesc într-o simetrie absolută ar trebui să îngăduie atât revitalizarea tradiției, cât și adaptarea acesteia la confortul și nevoile vieții actuale. Integrarea elementelor tradiționale în spiritul modern contemporan ar trebui să reprezinte un nou trend în designul românesc, iar rusticul ar trebui împletit cu minimalismul. Modelele tradiționale românești de pe țesături încep să se regăsească pe obiecte, de la ceasuri, cești, cutii și, bineînțeles, ornamente pentru brad, modelele fiind adaptate, iar detaliile devenind elemente principale.
Fără îndoială, de la mobilier, pereți, podea și până la obiectele și decorațiunile ce compun acest stil de amenajare, folclorul autohton pune la dispoziţie o moştenire foarte bogată în tradiţii, motive şi simboluri străvechi. Însă, ideea de bază nu este să creaţi o amenajare sută la sută tradiţională, demnă de un muzeu al satului, ci să aduceţi laolaltă, într-un mod armonios, elemente tradiţionale şi moderne, care să se pună reciproc în valoare şi să compună un ambient unitar. Obiectele originale, precum covoare, ștergare, sobe, plăci de teracotă sau piese de mobilier, devin astfel adevărate bijuterii.
Chiar dacă nu v-ați propus o renovare totală, în care să placați pereții și tavanul cu lemn (conform caracteristicilor stilului), puteți utiliza piese de mobilier masiv sau brut, sculptate, având simboluri tradiționale ca motive. Aceste obiecte pot fi achiziționate de la târguri cu produse autentice sau pot fi restaurate, ca de exemplu, un bufet sau cufăr, găsit în casa bunicii de la țară.
Pentru tapițarea mobilierului se pot folosi textile cu imprimeuri și ornamente tradiționale, însă trebuie să țineți cont că aceste elemente sunt destul de puternice și este de preferat să vă limitați la câteva din ele. Textilele utilizate sunt din materiale naturale (bumbac, tricot, in) regăsite în prosoape, pături, cuverturi sau draperii. Fețele de pernă, lenjeria de pat sau fețele de masă sunt croșetate pe margini și brodate cu motive tradiționale.
Obiectele populare se vor integra perfect într-un astfel de interior. Condiția este să vă axați pe câteva elemente, pentru a nu cădea în extrema cealaltă, aceea de a transforma casa într-un muzeu. Un ulcior mare de lut, farfurii pictate sau câteva suveniruri sculptate din lemn sunt suficiente pentru a decora o bibliotecă sau o comodă.
Pardoselile sunt de obicei acoperite cu țoluri sau covoare cu flori sau alte elemente abstracte stilizate. Puteți opta atât pentru covoarele originale sau cât și pentru covoare moderne create de designeri români, care au păstrat ideea de tradițional.
Acest stil „iubește” natura și florile, asta înseamnă că mesele și pervazurile geamurilor vor fi înțesate cu ghivece din lut cu mușcate, ficuși sau plante de aloe. Chiar și florile naturale (cele mai reprezentative sunt florile de câmp) vor arăta bine atunci când decorați un spațiu în stil tradițional.
Mobilierul și țesăturile
În acest stil de amenajare, mobilierul este caracterizat prin măsuțe și scaune cu trei picioare, lăzi de zestre sculptate și blidare, la care se adaugă diverse țesături în combinații de culori încântătoare, precum acele ștergare albe pe care le regăseam în casa bunicilor, cuverturile colorate și preșurile țesute la război. La acestea se adaugă și vasele de lut, coșurile din răchită și măștile. Placarea pereților și a tavanului cu lemn vor da impresia acestui stil, iar dacă adăugați și câteva piese de mobilier din lemn masiv sau chiar brut, având simboluri tradiționale sculptate, atunci sunteți pe drumul cel bun. Puteți recondiționa piesele vechi de mobilier ale bunicilor. Nu uitați să integrați și piatră naturală în această amenajare pentru un plus de naturalețe (pentru pereți sau pardoseală) sau chiar cărămidă aparentă.
Tapițarea mobilierului
Pot fi folosite țesăturile amintite anterior, însă este important să aveți în vedere că spațiul va părea foarte încărcat, așa că ideal ar fi să vă limitați la câteva dintre ele. Aceste țesături trebuie să fie din materiale naturale, precum bumbacul, inul și tricotul. Fețele de pernă, lenjeria de pat sau fețele de masă trebuie să fie croșetate pe margini și brodate cu motive tradiționale. În amenajarea unui dormitor în stil tradițional românesc, punctul central îl reprezintă lada de zestre care are două funcționalități importante: spațiu de depozitare și bancă pentru șezut. Este întotdeauna acoperită cu covoare din lână țesute și este decorată cu motive tradiționale pictate sau sculptate. Motivele florale sunt cele care definesc cel mai bine acest stil de amenajare.
Materiale și culori
Arhitectura tradițională înseamnă sustenabilitate înainte de toate. Folosiți din abundență lemnul pentru a sugera acest stil de amenajare. Folosiți-vă de culorile naturale, căci acestea se vor integra cu ușurință alături de elementele specifice folclorului românesc. Folosiți lemn, in, cânepă, sfoară, pe care să le încorporați împreună cu materiale precum porțelanul, fierul și broderiile.
Placarea pereților
Pentru placarea pereților și a tavanului, utilizați lemn brut în culori deschise, întrucât pardoselile vor fi acoperite cu covoare cu flori, iar o culoare închisă a pardoselii va încărca foarte mult la nivel vizual. Puteți folosi și parchet din lemn masiv sau stratificat și grinzi vizibile în plafon, bârne și scânduri. Cât despre alegerea culorii pereților, cea mai „safe” alegere este alb pentru pereți (pentru că celelalte texturi din casă sunt bogate în culori și încarcă prea mult spațiul) sau culori deschise, naturale. Astfel, elementele bogate în detalii vor fi scoase în evidență și vor sugera ideea de folclor și amenajare în stil tradițional românesc. Aveți grijă la „suprapopularea” spațiului, combinarea haotică între tradițional și modern, aglomerare de texturi și culori etc. Ideal ar fi să creați un spațiu armonios în care să vă simțiți cel puțin relaxați. Nu încărcați bucătăria cu prea multe piese de mobilier, ai nevoie doar de strictul necesar.
Obiecte decorative
Întrucât acest stil de amenajare este practic puntea dintre om și natură, se recomandă ca mesele și pervazurile geamurilor să fie înțesate cu ghivece din lut pictate și pline cu mușcate sau plate de aloe. Puteți opta și pentru flori de câmp pe care să le așezați într-o vaza pictată manual. Un element definitoriu al stilului tradițional este soba din teracotă, însă dacă nu dispuneți de spațiul necesar și nici nu aveți nevoie de acest tip de încălzire în locuință, alegeți un șemineu stilizat, mai mult pentru decor.
Amenajarea bucătăriei în stil tradițional românesc
Pentru bucătărie, mizați pe accesorii din lemn și răchită, scaune din lemn cu spătar sculptat, icoane pictate pe sticlă, măști tradiționale românești și sculpturi realizate din lemn sau piele. Aici, pereții vor fi vopsiți în alb și decorați cu păretare, adică un covor de mici dimensiuni sau o bucată de pânză brodată, care se așază pe pereți în locuințele tradiționale. Nu este nevoie să folosiți multe piese de mobilier, le puteți utiliza doar pe cele care vă asigură strictul necesar. Puteți integra motivele tradiționale sub orice formă, indiferent ce stil de amenajare doriți să abordați, clasicul rustic sau rustic modern.
Amenajarea livingului în stil tradițional românesc
Aici puteți opta pentru o canapea cât mai minimalistă (dacă ne permiteți exprimarea) ca să puteți decora restul încăperii cu covoare și alte elemente decorative specifice stilului tradițional. Sau puteți opta pentru un divan din lemn pe care să puneți o cuvertură țesută sau câteva perne brodate tradițional. Pentru zona de dinning puteți folosi o masă cu scaune din lemn masiv, sculptate sau pictate cu diferite motive tradiționale. În stilul de amenajare tradițional, cheia o reprezintă elementele din lemn, însă acest lucru nu înseamnă că ceramica ar trebui să lipsească. Înainte de toate, stilul tradițional românesc înseamnă căldură, rafinament, bun gust, relaxare și sentimentul de „acasă”. Este acel stil care creează o punte între noi și trecut, origini, tradiții, etc.
Mobila în stil tradițional
Mobila tradițional românească este sută la sută din lemn masiv. Este caracterizată prin simplitate în design și decorațiuni sculptate sau gravate. Motivele tradiționale urmează în general motivele țesăturilor din zonă, forme geometrice, frunze, flori, mai rar siluete umane sau animale. Piesele de mobilier sunt în general masive și nu foarte comode, în comparație cu cele moderne. Patul are de obicei o tăblie mare gravată sau pictată. În ceea ce privește mobilierul de bucătărie, în afara mesei cu scaune un element important și autentic este blidarul. Blidarul este un fel de dulap minimalist, deschis sau semideschis, de regulă suspendat pe perete. Acesta, după cum îi spune și numele avea rolul de a depozita vasele din ceramică, căni și farfurii.
Decorațiunile
Decorațiunile sunt cele ce fac diferența, în special cele textile. Covoarele din lână, scoarțele țesute la război, fețele de pernă înflorate, ștergarele agățate pe perete toate trebuie să fie autentice. Materialele folosite pentru țesături sunt din lână, in, cânepă, iută și bumbac (mai recent). Regula cea mai importantă în alegerea decorațiunilor este cea a autenticității dar și cea a respectării tradiției unei zone. În casa tradițional românească de obicei camera de zi avea rol și de dormitor, mai ales în zonele mai sărace unde casele aveau cel mult două camere. Spațiul de dormit era însă destul de bine delimitat, de obicei așezat într-un colț al camerei, iar pereții din jur decorați cu scoarțe sau ștergare. Decorațiunile din lemn sunt de asemenea un element important în amenajarea în stil tradițional românesc. De asemenea obiecte religioase precum icoanele sau candelele sunt poziționate la vedere pentru că, stilul tradițional românesc este legat de credința în Dumnezeu, de modul în care trăiau străbunicii noștri.
Stilul tradițional se caracterizează, înainte de toate, prin simplitate, rafinament și bun gust, fiind definit de căldura familiei și legătura cu trecutul, cu originile, oferind locuinței un ambient prin care se creează legătura cu natura. Mai mult decât atât, stilul tradițional românesc inspiră, pe lângă naturalețe și simplitate, rezistență și perenitate, întregul aspect fiind unul extrem de plăcut și relaxant. Românii au știut în egală măsură să păstreze autenticul, dar și să se bucure de tot ceea ce este nou și modern. Oricare ar fi alegerea fiecăruia dintre noi, această zi este un prilej de sărbătorire a belşugului, generozităţii şi a familiei, un sentiment de mulțumire vie și de satisfacție sufletească, aducând odată cu ea speranță și renaștere.
Autor: Alina Andrei, RADOR
https://creativ-interior.ro/
https://www.piatraonline.ro/
https://incasanoua.ro/
