Context
27 septembrie 1896, se inaugurează Canalul Porțile de Fier
La 27 septembrie 1896, împăratul Franz Joseph al Austriei, împreună cu regii Carol I al Romaniei şi Alexandru I al Serbiei, inaugurau la Orşova canalul navigabil de la Porţile de Fier. În acea vreme Orșova se afla în Imperiul Austro-Ungar). Defileul traversează Munţii Carpaţi, separând, ca graniță internațională între România și Serbia, Munţii Banatului de Carpaţii Sârbeşti. În total măsoară 134 km din cursul Dunării. Un nume alternativ românesc pentru ultima parte a defileului este Clisura Dunării.
Numele maghiar, Vaskapu, înseamnă tot „Porţile de Fier” şi este folosit, ca și acela românesc, pentru întregul lanț de defileuri. În Serbia este cunoscut sub numele de Đerdap, aici fiind și un parc național, în dreptul Đerdapska klisura.
Construcția canalului
Dunărea se îngustează pentru prima oara după insula Moldova Veche, formând Defileul Golubac. Are 14,5 km lungime şi 230 de metri lăţime, în cel mai îngust punct.
La începutul defileului, la Golubac, se află un fort medieval, pe malul sârbesc.
Prin valea Ljupovska se ajunge la cel de-al doilea defileu, Gospodin Vir, care are 15 km lungime şi se îngustează până la 220 de metri. Donji Milanovac, mai largă, face legatura între Cazanele mari şi Cazanele mici, care măsoară împreună 19 kilometri. Și, în fine,Valea Orşova este ultima secţiune mai largă înainte ca fluviul să ajungă la câmpiile Valahiei şi la ultimul defileu, Defileul Sip. Cazanele Mari este cel mai cunoscut şi mai ingust defileu, unde Dunarea se îngustează la 150 de metri şi ajunge la o adâncime de până la 53 de metri.
Necesitatea canalului de navigație
Pentru a face navigabilă Dunărea între Baziaş şi Turnu-Severin, unde erau numai cataracte, bancuri şi vâltori, Guvernul austro-ungar a început încă din 1834 îndepărtarea stâncilor, derulând lucrări până în 1846. Ulterior, la 15 septembrie 1890, au fost începute lucrările de canalizare în mod sistematic. Nu au fost finalizate în 1895, cum fusese prevăzut iniţial în contract, ci abia în 1898, cu cheltuieli enorme din partea statului austro-ungar, de aproximativ 20 milioane de florini (la vremea respectivă, un palat cu 4-5 etaje costa în jur de 5-7000 de florini). Avantajele însă au fost pe măsura cheltuielilor, deoarece prin deschiderea Clisurii navigația dunăreană a cunoscut o dezvoltare accelerată, alături de intensificarea comerțului tuturor statelor riverane, care au de atunci drum deschis spre mare. Canalul a fost inaugurat de împaratul Franz Joseph al Austriei în data de 27 septembrie 1896. La eveniment, desfăşurat la Orşova, au participat și regii Carol I al Romaniei şi Alexandru I al Serbiei. După inaugurare, Franz Joseph a efectuat o vizita oficială de trei zile în Regatul României. (Autor: Alexandru Balaci)
Bibliografie
Wikipedia
Arhivele Naționale ale României
