Declarația de vineri a președintelui rus Vladimir Putin, cu privire la anexarea unor teritorii din Ucraina, semnalează punerea în scenă a unei noi și extrem de periculoase faze într-un război care, potrivit temerilor unor oficiali și analiști occidentali, ar putea duce până la folosirea armelor nucleare, pentru prima oară după 77 de ani, scrie presa internațională. Anexarea de către Rusia a unor teritorii ucrainene este mai degrabă un semn de slăbiciune militară, crede revista Time, opinând că Putin încearcă astfel să submineze sprijinul occidental pentru Ucraina, pentru a-i testa curajul. Președintele rus e prins într-un joc al supraviețuirii, în timp ce forțele sale suferă noi înfrângeri pe câmpurile de luptă ale Ucrainei, a declarat ministrul de Externe al Finlandei, Pekka Haavisto, pentru Newsweek, în marja unui Forum de Securitate de la Helsinki. În timp ce partenerii occidentali ai Kievului caută să își sporească sprijinul, ca răspuns la anexarea regiunilor ocupate de către Moscova, Putin se confruntă atât cu disidența din Rusia, cât și cu incertitudinea în rândul națiunilor neutre preocupate de crizele alimentare și nucleare care se profilează, opinează Haavisto, citat de Newsweek. După anexarea regiunilor din estul Ucrainei, semnată în cadrul unei ceremonii la Kremlin, în prezenţa celor patru lideri pro-ruşi din respectivele teritorii, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut aderarea accelerată a țării sale la NATO, informează Euronews. „Toate democrațiile Europei au dreptul să solicite aderarea la NATO”, a precizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, reține Euronews, subliniind că acum prioritatea organizației militare este să ajute țara ocupată, ceea ce nu înseamnă o intervenție directă în conflict, ci a lupta pentru ca Putin să nu scape nepedepsit. Între timp, într-o declarație comună, președinții statelor membre NATO din Europa Centrală și de Est – Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Polonia, România și Slovacia – și-au exprimat sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei, consemnează The First News din Polonia. Semnatarii au numit invazia rusă a Ucrainei „o încălcare flagrantă a dreptului internațional”, au cerut Rusiei „să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate și au încurajat toți aliații să-și sporească substanțial ajutorul militar pentru Ucraina, adaugă agenția poloneză PAP. Pentru a justifica anexările regiunilor ucrainene, Vladimir Putin acuză Occidentul de „imperialism” și susține că Vestul tratează Rusia „ca pe o colonie”, titrează 20 Minutos, în timp ce El Mundo subliniază că Beijingul solicită respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Încetul cu încetul, cu declarații subtile, China pare că începe să păstreze o anumită distanță față de Moscova, pentru că, în timp ce Rusia continuă să încingă spiritele războinice, partenerii săi chinezi solicită în mod continuu o încetare a focului, deși repetă mereu că preocupările de securitate ale Rusiei cu privire la extinderea NATO în Europa de Est sunt legitime, remarcă El Mundo. China a dat de înțeles că se simte tot mai deranjată de escaladarea continuă a situației, în timp ce India, care părea să se afle de partea Rusiei în primele zile ale războiului, s-a declarat alarmată de aluziile lui Putin la un război nuclear, notează The Washington Post. Rusia se va expune la „grave consecinţe” dacă va face uz de arma nucleară, a avertizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de Le Soir. Stoltenberg cere comunității occidentale să nu se cedeze în faţa șantajului nuclear al lui Putin și apără dreptul Kievului de a continua lupta pentru teritoriul său, adaugă La Razon. Putin încearcă să scoată Occidentul din minți prin anexarea unor părți din Ucraina, punând în mișcare niște forțe care par a transforma Rusia într-o imensă Coree de Nord, comentează The New York Times. Rusia va deveni un stat paranoic, furios și izolat, crede ziarul american, dar, spre deosebire de Coreea de Nord, versiunea rusească se poate răspândi peste 11 fuse orare – de la Marea Arctică la Marea Neagră și de la marginile Europei libere, până la marginea Alaskăi – cu mii de focoase nucleare. O asemenea Rusie nu ar fi doar un pericol geopolitic, ci și o tragedie umană teribilă, avertizează The New York Times.
Euronews anunță lansarea unui nou hub energetic în Bulgaria, Interconectorul Grecia-Bulgaria (IGB), care deschide o nouă eră a autonomiei gazelor pentru Europa de Sud-Est. Cu acest obiectiv în minte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat, la Sofia, lansarea operațiunilor comerciale pentru conducta greco-bulgară, despre care a spus că este cheia eliberării de dependența rusească, notează Euronews. La festivitatea de inaugurare a interconectorului IGB au participat și preşedinţii Azerbaidjanului, Macedoniei de Nord şi Serbiei, Ilham Aliev, Stevo Pendarovski şi Aleksandar Vucic, și premierii Greciei şi României, Kyriakos Mitsotakis şi Nicolae Ciucă, menționează Die Presse. Semnificația strategică a IGB depășește cu mult granițele Bulgariei și cooperarea bulgaro-elenă, iar potențialul interconectorului va deveni și mai evident după intrarea în exploatare a terminalului GNL de lângă Alexandropolis, așteptată până la sfârșitul anului viitor, care va oferi acces suplimentar la multiple surse de aprovizionare, detaliază Azer News. În plus, prin acest proiect și prin cele patru stații FSRU, de stocare GNL, care vor începe să funcționeze treptat de la sfârșitul anului 2023 până în 2025, Grecia se transformă într-un hub energetic al Europei de Sud-Est, scrie Ta Nea. IGB conectează Bulgaria de Coridorul Sudic al Gazelor Naturale și va permite aprovizionarea în siguranță din diverse surse a țărilor din Europa de Sud-Est și Centrală, inclusiv Republica Moldova și Ucraina, completează Ta Nea.
Cristina Zaharia
