Într-o zi de 5 octombrie 1864 se năștea Louis Jean Lumière, cel care avea să devină inventator, producător de filme francez și pionier al cinematografiei și fotografiei . Împreună cu fratele său, Auguste (1862-1954), erau fiii antreprenorului și fotografului Antoine Lumière și ai lui Jeanne Joséphine Costille Lumière. Trebuie spus de la început că a lucrat împreună cu fratele său și au brevetat, în 1895, „cinematograful Lumière – un aparat servind la obţinerea şi vizionarea probelor cronofotografice”. Era primul aparat de filmat şi primul aparat de proiecţie. De numele Lumière se leagă și pionieratul în industria fotografică.
Evoluție cronologică: Ambii frați devin studenți la La Martinière, cea mai mare școală tehnică din Lyon. Ulterior, lucrează pentru tatăl lor, Louis – ca fizician și Auguste – ca director. După ce tatăl său, Antoine, totodată un cunoscut pictor de portrete, s-a transformat în fotograf, a deschis o mică afacere de plăci fotografice în Lyon. Louis Lumière a început să experimenteze echipamentul pe care îl fabricase tatăl său. În 1881, Louis, care atunci avea 17 ani, a inventat un nou proces de cu ajutorul plăcii uscate, un pas fundamental către filmul fotografic. Când tatăl lor s-a retras în 1892, frații au început să lucreze pentru a crea filmul. Au brevetat un număr semnificativ de procese, inclusiv crearea „ găurii de tragere ” din film, ca mijloc de a o trage prin cameră și proiector.
Au produs un singur instrument, care funcționa atât ca aparat de fotografiat, cât și ca proiector, denumit cinematographe, pe care l-au brevetat pe 13 februarie 1895 . Primul film a fost filmat cu acest instrument pe 19 martie 1895 și se numea Ieșirea din atelierele Lumière ( La Sortie de l’usine Lumière ). Această producție, sursa multor dezbateri, este citată ca primul documentar.
Producția este proiectată, prima dată, într-un cinematograf plătit, cu aparatul fraților Lumière, la 28 decembrie 1895, la Paris, în Salonul Indian al Restaurantului “Grand Cafe“, Boulevard des Capucines. Putem discuta despre prima cinematografie reală: adică proiecția fotografiilor, realizate în succesiune rapidă, pentru a da iluzia mișcării, în fața unui public plătitor. Un alt film foarte important a fost “L’Arrivée d’un Train en Gare de La Ciotat” (“Sosirea unui Tren în Gara La Ciotat”), care a rulat, imediat după premiera franceză, și la București. Astfel, data de 28 decembrie 1895 reprezintă nașterea unei noi arte, “arta cinematografică”, “cea de-a șaptea artă”, cum mai este cunoscută, și a unei noi industrii, “industria cinematografică”.
Pentru că această ”năstrușnicie” era considerată de o parte a publicului ceva neserios sau o clovnerie, Louis Lumière începe să-și realizeze filme cu subiecte hazlii, unele alese chiar din fabrica lor de aparate de fotografiat. Astfel au fost realizate pelicule ca “Tâmplarul”, “Fierarul”, “Dărâmarea unui Zid”. Alte subiecte, de asemenea amuzante, sunt alese din viața de familie: “Dejunul unui Bebeluș”, “Borcanul cu Peștișori roșii”, “Ceartă între Copii”, “Baia de Mare”, “Partida de Cărți”, “Partide de Table”, “Pescuitul Crevetelor”. Fratele său, Auguste Lumière, filmează câteva pelicule inspirate din activitatea fermierilor la proprietatea tatălui lor, una dintre ele numindu-se “Femei care ard Ierburi”.
Caracteristicile cinematografului Lumière sunt așa-numitele „vederi animate”, adică scenete realiste luate din viață, ce durează aproximativ cincizeci de secunde (durata unui încărcător de film).
Louis Lumière a fost primul operator pentru genul jurnalistic ce avea să devină “actualitate video”. În iunie 1895, când proiecția cinematografică era experimentală, el filmează. cu ocazia “Congresului de fotografie”, sosirea participanților coborând din vapor la Neuville-sur-Saône.
Succesul obținut de frații Lumière cu prima proiecție cinematografică îi determină pe aceștia să angajeze operatori care să înregistreze pe peliculă aspecte din viața cotidiană, ce vor face obiectul “jurnalului de actualități”, “documentarului”, “reportajului”, precum și primelor “montaje de film”. Operatorul nu este invizibil în aceste producții, dimpotrivă vorbește adesea cu personajele filmate. Primul “montaj de film” îl realizează Louis Lumière prin unirea a patru filme cu durata de un minut despre “activitatea pompierilor” (ieșirea cu pompa, punerea în baterie, atacul focului și salvarea).
Frații Lumière muncesc și inventează un sistem de film color, unde colorarea fotogramelor alb negru se făcea manual, cadru cu cadru. Aceste filme erau mai degrabă “filme colorate” decât filme color.
Mai târziu începe filmarea în mișcare (din trenuri sau bărci care porneau) și, la aproximativ un deceniu după primele experimente, familia Lumière a început să producă filme reale, compuse din mai multe „tablouri” puse în serie.
Paradoxal, cei doi frați consideră, după o vreme, cinematografia drept„o invenție fără viitor”, considerând că publicul se va sătura în curând de spectacolul mișcării. Din acest motiv decid să se ocupe de altceva, respectiv de fotografia color.
În 1903 au brevetat procesul „ Autochrome Lumière ”, care a fost lansat pe piață în 1907. Compania Lumière a fost unul dintre cei mai mari producători din Europa, până când marca Lumière a dispărut de pe piață în urma fuziunii sale cu grupul Ilford. (Autor: Alexandru Balaci)
Bibliografie
Sandro Bernardi, „Aventura cinematografului”, Marsilio Editori, Veneția 2007.
Louis și August Lumière, „Fotografie”, în „Noi, inventatori ai cinematografiei. Interviuri și scrieri selectate 1894-1954”, editat de Renata Gorgani
Britannica.com
André Gaudreault, „Cinematograful originilor sau al cinematografiei-atracției”
Brevet FR 245.032 , pe cinematographes.free.fr
Siyanure, The Lumiere Brothers ‘- First films (1895)
Wikipedia
