Conflictul din Ucraina rămâne în continuare în atenția presei internaționale, care se concentrează atât pe evoluțiile de pe front, cât și pe amenințarea nucleară vehiculată de Moscova.
„Sfârșitul lui Vladimir Putin se apropie cu repeziciune”, titrează The Telegraph, care reamintește faptul că Vladimir Putin pretindea, la începutul invaziei brutale a Rusiei, că e motivat de dorința de a scăpa țara de „naziștii” care preluaseră controlul asupra ei. Acum, ca urmare a lungului șir de atrocități comise de forțele ruse, e cât se poate de limpede că unica persoană care întruchipează toate trăsăturile cele mai josnice ale unui fanatic nazist este însuși Putin. ”La est, ucrainenii și-au mărit teritoriul apreciabil deja recucerit în Donețk prin extinderea ofensivei și în Luhansk, unde susțin că au eliberat în ultimele zile câteva așezări. În cazul în care armata ucraineană e capabilă să-și mențină acest avânt, nu va mai trece mult până când pretenția lui Putin cum că ar controla cele două regiuni care compun Donbasul va fi expusă drept minciună. Viteza cu care ucrainenii au răsturnat tendința conflictului categoric în avantajul lor a provocat neliniște în unele cancelarii occidentale”. Există temerea că tiranul rus, acum încolțit, ar putea recurge la arme nucleare tactice pentru a-și salva pielea, crede The Telegraph.
„Nu contează cu ce arme ne amenințați, ați pierdut deja războiul”, e replica președintelui ucrainean Volodimir Zelenski din discursul său de miercuri seară, preluat în mai multe cotidiene internaționale, printre care și La Repubblica. „Voi luptați pentru un om care nu știe să se oprească. Ați pierdut deja”, avertizează liderul ucrainean, iar cotidianul italian precizează că evoluțiile actuale de pe front îl îndreptățesc pe Zelenski să clameze o victorie militară, chiar dacă ”iarna ne va pune pe toți la încercare” – atât pe ruși, pe ucraineni, cât și pe europenii care vor înfrunta frigul.
Nikolai Sokov, de la Centrul pentru Dezarmare și Neproliferare din Viena, intervievat de Newsweek, crede că „Utilizarea unei arme nucleare este puțin probabilă”. „Armele nucleare sunt mai utile atunci când nu sunt folosite. Nu am văzut niciun pas practic care să sugereze că Rusia se pregătește să folosească arme nucleare”. Expertul intervievat de Newsweek consideră că scenariul cel mai probabil este un test nuclear, care însă nu va fi efectuat în Marea Neagră, așa cum s-a vehiculat, ci acolo unde rușii obișnuiesc să le realizeze, și anume la situl „Novaya Zemlya” din nordul Rusiei, în Oceanul Arctic”. „Occidentul trebuie să mențină o linie delicată între sprijinul deplin pentru Ucraina, pe de o parte, și a nu fi direct implicat în război, pe de altă parte. Cred că avem șanse mari să depășim această criză, fără să asistăm la utilizarea armelor nucleare”, este concluzia interviului din Newsweek.
Presa preia în continuare ecouri după prima reuniune a Comunității Politice Europene, nouă platformă de schimb și cooperare creată la inițiativa președintelui Macron, întrunită joi la Praga. ”Liderii UE și ai altor 17 țări de pe Bătrânul Continent s-au reunit în capitala Cehiei, fără Rusia și Belarus, pentru a discuta despre securitate și prosperitate”, relatează Le Monde, care crede că această inițiativă nu ar fi văzut niciodată lumina zilei dacă Rusia nu ar fi invadat Ucraina pe 24 februarie. În definiția scurtă a președintelui Macron, reamintește cotidianul francez, EPC ar urma să devină „o nouă zonă de cooperare între „națiunile europene democratice”. Țările candidate la aderare, în schimb, se tem că EPC ar urma să se substituie extinderii UE, și de aceea privesc cu reținere inițiativa. Pentru NOTICIAS DE NAVARRA, perspectiva este alta: „UE și aliații europeni se întâlnesc într-un moment cheie, cu ambiția de a consolida alianțele între țările vecine în fața ofensivei geopolitice pe care Rusia a început-o odată cu invadarea Ucrainei, dar și în căutarea de soluții și sinergii în fața crizei energetice. Obiectivul este acela de a crea o platformă de dialog care să servească la „asigurarea păcii și stabilității” pe continent, au indicat surse europene citate de cotidianul din Pamplona, dar și la a arăta o imagine de „unitate și solidaritate” pe un continent cu tensiuni proprii, cum ar fi disputele frecvente cu Turcia pe tema migranților, dezmăgirea Balcanilor de Vest din cauza încetinirii procesului lor de aderare la UE sau desprinderea Regatului Unit de trecutul său comunitar.
Prezența președintelui turc Recep Tayyip Erdogan este, de asemenea, importantă în contextul actual, întrucât acesta a devenit un jucător cheie în căutarea unei soluții la conflictul din Ucraina și, de asemenea, în garantarea acordului care a permis exportul cerealelor ucrainene blocate. Turcia menține, de asemenea, o relație complicată cu UE, fiind țară candidată din 1999, și în special cu vecinii săi, Grecia și Cipru, dar este considerată o țară fundamentală atât din punct de vedere al securității, deoarece este membră NATO, cât şi al migrației, este concluzia la care ajunge NOTICIAS DE NAVARRA.
Lupta de pe frontul ruso-ucrainean este dublată de lupta pentru combustibili ieftini. Guvernul interimar de la Sofia a decis importul de carburanţi din Rusia până la sfârşitul anului 2024, informează ziarul Darik, cătând surse guvernamentale care explică acest lucru prin necesitatea furnizării de combustibili pentru funcţionarea organelor şi structurilor statului, în vederea protejării ordinii publice, a vieţii şi sănătăţii cetăţenilor bulgari şi a securităţii naţionale.
Semnarea unui memorandum de acord între Turcia și Libia în domeniul hidrocarburilor a pus în alertă Grecia, semnalează la rândul său cotidianul turc CUMHURIYET. Prin acest acord, Turcia va deține drepturi internaționale pentru a utiliza și platoul continental al Libiei și a exploata petrol și hidrocarburi derivate. Acordul, semnat într-un context în care tensiunile între Grecia și Turcia se acutizează în mai multe aspecte, l-a pus în mișcare pe premierul elen Mitsotakis. Într-o declarație pe care a făcut-o în fața parlamentului, premierul grec a spus că țara sa este pregătită să recurgă inclusiv la forța militară, dacă situația o impune.
Spicuim din actualitatea europeană. ANSA analizează discuțiile experților de la Roma privind implementarea PNRR. ”Programul este susținut de fostul premier Mario Draghi, cel care l-a semnat și care insistă pe respectarea angajamentelor luate. Giorgia Meloni, câștigătoare a alegerilor cu formațiunea ”Fratelli d/Italia”, nu este de aceeași părere despre implementarea PNRR. „Moștenim o situație dificilă: întârzierile PNRR sunt evidente și greu de recuperat și suntem conștienți că va fi o lipsă, care nu depinde de noi, dar care ne va fi atribuită și de cei care au determinat-o”, ar fi spus Meloni în discursul său la ședința Executivului național al partidului, subliniază ANSA.
Despre criza de guvern din Danemarca citim în LE MONDE. ”Sub presiunea unui ultimatum din partea aliaților săi, prim-ministrul social-democrat, Mette Frederiksen, a convocat de urgență alegeri generale pentru 1 noiembrie, declanșând astfel o campanie fulger, într-un context intern și geopolitic deosebit de tensionat. În Danemarca, nemulțumirea crește față de inflația aflată la cel mai ridicat nivel din ultimii patruzeci de ani. Criza economică amenință. Și, din 26 septembrie, regatul scandinav se confruntă cu o situație fără precedent după exploziile de la gazoductele Nord Stream, situate în zona sa economică exclusivă, în largul insulei Bornholm.
Nu mai puțin de paisprezece partide sunt în cursa electorală, un record nemaiatins din anul 1987, mai precizează cotidianul central de la Paris.
Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR
