„Războiul din Ucraina se află într-un moment de cotitură, cu o rapidă escaladare a conflictului”, avertizează Washington Post, vorbind despre „o schimbare a naturii şi ritmului confruntării”, după bombardamentele lansate de Rusia asupra mai multor orașe ucrainene. Se pune problema unei posibile schimbări de strategie din partea Occidentului, iar ”unii se întreabă dacă Statele Unite şi aliaţii lor nu ar trebui să meargă mai departe de a ajuta Ucraina să se apere, și anume să contribuie mai energic la facilitarea unei victorii ucrainene”, mai scrie cotidianul american. ”O schimbare radicală în ceea ce privește ajutorul dat de Occident” a fost cerută, potrivit The Guardian, și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a participat marți, prin videoconferință, la reuniunea de urgență a G7, grupul celor mai dezvoltate economii ale lumii. Liderii G7, la rândul lor, au promis să susțină Ucraina atâta timp cât va fi necesar și au avertizat Rusia că orice folosire a armelor chimice, biologice sau nucleare va avea consecinţe severe și că retorica nucleară iresponsabilă periclitează pacea şi securitatea globală, notează BBC. Și China și-a exprimat îngrijorarea față de ultimele evoluții ale conflictului dintre Rusia și Ucraina, remarcă agenția italiană Ansa, detaliind că fără a condamna în mod special vreuna dintre părţi, Beijingul s-a arătat ”dispus să colaboreze cu comunitatea internațională /…/ pentru atenuarea tensiunilor”. O încetare a focului a fost cerută și de Turcia, cu o zi înainte ca președintele turc, Tayyip Erdogan, să se întâlnească cu președintele rus, Vladimir Putin, în marja summitului de la Astana, după cum notează Ahval News. Între timp, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia este dispusă să discute cu Occidentul, dar așteaptă încă oferte serioase, titrează Reuters. Financial Times îl citează pe șeful serviciului de spionaj din Marea Britanie care spune că Rusia rămâne fără arme. Această posibilitate este analizată și de Le Monde, care observă că valul de atacuri cu rachete din ultimele două zile îngrijorează prin amploarea sa, însă este dificil de apreciat dacă Putin mai are mijloacele de a efectua alte atacuri de aceeași anvergură, după cum se teme guvernul ucrainean. Judecând după numărul de rachete trase în Ucraina de la începutul conflictului ”stocurile rusești au fost în mod clar subestimate”, scrie Le Monde, citând totodată experți occidentali care consideră totuși că rezervele rusești ar fi aproape de punctul zero. Ei invocă în acest sens ”utilizarea nefiresc de frecventă a unui număr de rachete sol-aer sau de rachete antinavă, uneori chiar învechite, care sunt trimise către ținte terestre, ceea ce înseamnă că stocurile lor de rachete avansate au fost în mare măsură epuizate”, dar și faptul că Rusia are acces tot mai greu la componentele esențiale pentru armele de nouă generație din cauza sancțiunilor occidentale.
Le Figaro notează că Franţa îşi va consolida prezenţa militară pe flancul estic al NATO prin dislocarea în România a unei divizii de vehicule blindate de infanterie şi a uneia de tancuri Leclerc în următoarele săptămâni, precum şi prin trimiterea de întăriri în Estonia, după cum a anunţat marţi ministrul francez al afacerilor externe. Decizia a fost luată de președintele Macron în contextul ”violenței luptelor din Ucraina”, iar Parisul se pregătește să-și dubleze forța de luptă de la fața locului până în noiembrie, mai scrie Le Figaro, amintind că Franța este națiune-cadru pentru misiunea NATO din România, care numără în prezent 350 de militari francezi, belgieni și olandezi.
Între timp, se înmulțesc prognozele sumbre pentru economia globală, după ce marți FMI a avertizat, potrivit Le Monde că „ce este mai rău urmează să vină”. Astfel, creșterea economiei mondiale este de așteptat să fie de 2,7% în 2023, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de prognoza din iulie, un ritm de dezvoltare care ar putea fi cea mai slabă performanță din ultimele două decenii, cu excepția crizei financiare globale din 2008 și a pandemiei din 2020. În plus, o treime din economia globală ar putea experimenta o contracție în 2022 sau în 2023. Tot potrivit FMI „criza energetică, mai ales în Europa, nu este un șoc temporar”, preconizându-se o iarnă 2023 încă și mai dificilă decât cea care urmează. Dezordinea economică ar putea fi alimentată și de majorarea dobânzilor de către băncile centrale în cel mai rapid ritm din ultimii 40 de ani, avertizează și Wall Street Journal, citând de asemenea experții FMI, în timp ce Financial Times reține avertismentul că piețele financiare ar putea fi expuse riscului unor vânzări masive și ”dezordonate”.
Aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen este analizată de publicația bulgară Dnevnik în contextul sosirii la Sofia a misiunii de verificare a pregătirii reale a Bulgariei. Ziarul consideră că este ”o oportunitate unică” ce s-a deschis undeva în martie – aprilie datorită președinței franceze a Consiliului UE, care în contextul agresiunii rusești împotriva Ucrainei s-a gândit să dea o speranță autorităților de la Sofia, Zagreb și București. ”Cum a devenit destul de repede clar că croații, care au prins viteză și în campania lor de adoptare a euro, sunt aproape pregătiți și pentru Schengen”, ”suspansul rămâne în jurul Bulgariei și României”, constată Dnevnik, avertizând că ”nu este deloc sigur că cele două țări, sau măcar una dintre ele, vor putea trece pragul pentru a deveni stat membru cu drepturi depline, deși de mai bine de un deceniu s-a susținut că sunt pregătite din punct de vedere tehnic”. Anul acesta, Franța și Germania și-au arătat sprijinul pentru ca cele două țări să fie admise în Schengen, dar poziția Olandei în această problemă nu este cunoscută, iar Danemarca, în mod tradițional critică, tace și ea diplomatic, mai scrie Dnevnik constatând și că ”România se bazează pe faptul că Mark Rutte va vizita miercuri țara și va purta discuții cu președintele Klaus Iohannis, care joia trecută, la summitul UE de la Praga, a spus că există speranță, dar nu și o garanție, că țara va intra în Schengen la 1 ianuarie 2023”.
Carolina Ciulu, RADOR
