Evoluțiile de pe frontul din Ucraina și războiul declarațiilor continuă să fie în centrul atenției presei internaționale.
”Axa dronelor Rusia-Iran este acum o amenințare globală”, avertizează JERUSALEM POST, remarcând faptul că programul de drone militare al Iranului se extinde dincolo de grupările militante și teroriste și susține eforturile militare ale statelor nedemocratice. Folosirea de către Rusia a dronelor iraniene în Ucraina este în creștere și este clar că amenințarea trebuie luată în serios acum – nu doar în Orientul Mijlociu sau Ucraina, ci la scară globală. În context, New York Times citează surse militare care afirmă că Israelul a oferit Ucrainei „informații esențiale” cu privire la dronele iraniene folosite de Rusia asupra teritoriului său.
De la Londra, The Guardian trage un semnal de alarmă în legătură cu prietenia Arabiei Saudite cu Putin. ”Arabia Saudită, hrănită de britanici pe vremea Imperiului, apărată de SUA împotriva lui Saddam Hussein și a Iranului și iertată de legăturile sale strânse cu atacurile teroriste din 11 septembrie, nu mai este aliatul dependent și flexibil care a fost cândva. Prințul Mohammed își face noi prieteni. SUA și democrațiile occidentale trebuie să demonstreze prin acțiunile lor că marea bătălie globală a secolului XXI pentru libertate, democrație, demnitate umană și drept internațional, exemplificată și simbolizată prin lupta pentru Ucraina, este prea importantă, prea crucială, pentru a fi schimbată pe un baril ieftin de petrol”, conchide The Guardian.
Pe de altă parte, 14 ţări membre NATO şi Finlanda au ajuns la un acord privind Scutul Antiaerian European. Prin acest demers va fi consolidată apărarea aeriană şi antirachetă integrată a NATO. După cum precizează publicația turcă Akșam, această iniţiativă urmăreşte să achiziţioneze în comun echipamente şi rachete pentru apărare antiaeriană în Europa.
Efecte directe sau indirecte ale războiului se simt și la Sofia, și la Belgrad.
Bulgaria s-a dovedit din nou a fi o țintă ușoară pentru atacurile hibride rusești – de data aceasta prin încercarea Moscovei de a implica această țară în cazul exploziei podului din Crimeea. Există multe motive pentru aceasta – în primul rând, un număr mare de politicieni bulgari care promovează activ divizarea societății în cei pro și cei contra Rusiei lui Putin, continuând să pună semnul egal între interesele naționale ale Bulgariei cu cele ale Kremlinului, subliniază publicația bulgară Mediapool.
Toate acestea fac din Bulgaria ținta cea mai logică și ușoară a atacurilor hibride rusești în Uniunea Europeană. Și acest lucru s-a văzut foarte clar în insinuările rusești legat de bombardamentele de pe podul din Crimeea, în care singurul stat membru UE implicat a fost Bulgaria. Kremlinul ar fi putut „împinge” cu ușurință traseul camionului și prin alte țări, dar nicăieri nu ar fi avut un efect atât de bun – constată ironic publicația sofiotă.
La Belgrad, președintele Vucic se plânge că Uniunea Europeană vrea să forțeze Serbia să se rupă de Rusia. După cum scrie Le Monde, această țară balcanică cu tradiție rusofilă, care afișează o formă de neutralitate în conflictul din Ucraina în timp ce pretinde că vrea să adere la Uniunea Europeană, este subiectul unor presiuni fără precedent din partea Bruxelles-ului pentru a-și alege tabăra. Om forte al Serbiei din 2014, președintele Aleksandar Vucic a recunoscut și el pentru prima dată, sâmbătă, 8 octombrie, că ar putea fi obligat „să se adapteze la o altă realitate” în ceea ce privește sancțiunile „dacă prejudiciul cauzat Serbiei devine prea mare”.
Reverberațiile economice ale conflictului ruso-ucrainean sunt analizate în paginile publicației MONEY REVIEW, care se întreabă dacă ne putem aștepta la o criză de tipul celei din anul 2008. În comparație cu acea perioadă, acum cerințele de capital au crescut, iar testele de rezistență sunt mai puternice. Astfel, dacă vor apărea probleme, acestea vor fi la băncile mai mici și în așa-numitul sector bancar din umbră, adică o parte a pieței care nu este la fel de atent monitorizată de autoritățile de supraveghere. Deși norii se adună deasupra economiei globale și a sistemului financiar, publicația elenă reamintește că împrumuturile băncilor și ale gospodăriilor sunt mult mai scăzute decât erau în 2007 în economiile mari și avansate./rlambru
(Agenția de Presă RADOR)
