Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape războiul din Ucraina dar acordă atenție și altor aspecte importante, precum securitatea energetică europeană și congresul Partidului Comunist din China, a cărui miză este obținerea de către Xi Jinping a celui de al treilea mandat de președinte.
În Ucraina, zeci de localități au fost din nou bombardate la sfârșit de săptămână, informează Ukrainska Pravda. Au fost vizate zone din apropierea capitalei Kiev dar și din sudul și estul țării, precum Mikolaiv, Donețk, Harkiv, Dnipropetrovsk și Zaporijjia. Pe teren, armata ucraineană raportează progrese în Herson dar și la Zaporijjia. Între timp, UE stabilește oficial o misiune de pregătire militară pentru Ucraina, scrie Le Monde, precizând că două baze, în Germania și Polonia, vor coordona pregătirea a 15.000 de militari ucraineni. „Cu două săptămâni de întârziere, statele membre ale Uniunii Europene ar urma să înființeze, luni, 17 octombrie, în cadrul unui Consiliu de Miniștri ai Afacerilor Externe al Uniunii, la Luxemburg, o misiune de asistență pentru pregătirea militarilor ucraineni, cunoscut sub numele de ‚EUMAM Ucraina’, angajament luat de cei 27 de miniștri de externe ai UE pe 30 august, la Praga. Luni, acest mecanism, care a făcut deja posibilă subvenționarea transferului de arme către Ucraina pentru o valoare de puțin peste 2,5 miliarde de euro, va fi suplimentat, de către State, cu încă 500 de milioane de euro. De asemenea, miniștrii de Externe vor decide să autorizeze în acest context finanțarea întreținerii și reparației armamentului trimis în Ucraina.
În Belarus, aproape 9.000 de militari ruși se vor alătura „grupului regional de forțe pentru apărarea granițelor”, a declarat un responsabil al Departamentului pentru cooperare militară internaţională din cadrul ministerului belarus al Apărării, citat de The Guardian. Săptămâna trecută, președintele belarus Alexandr Lukașenko a declarat că trupele sale vor fi desfășurate alături de forțe rusești în apropierea frontierei cu Ucraina, ca parte a unui grup comun, în fața a ceea ce el a numit „amenințări provenite din Ucraina și din vest”.
Cu o săptămână înainte de Consiliul European, diplomația franceză face eforturi serioase pentru a convinge Berlinul să adere la un mecanism european de control al prețului energiei electrice, scrie Le Point. Franța promovează ideea extinderii la întreaga Uniune Europeană a „mecanismului iberic” care face posibilă limitarea prețului gazului în formarea prețului energiei electrice. În cadrul Consiliu European din 20 și 21 octombrie, se vor confrunta cei care pledează pentru implementarea acestui dispozitiv pe zone (între țări bine interconectate) și cei, precum Franța, care pledează pentru extinderea pe întreaga piață europeană pentru a limita pe cât posibil distorsiunile. Este posibil ca Cei 27 să ajungă la un compromis în cele din urmă printr-o extensie în două etape: mai întâi pe zone, iar apoi pentru toate statele membre.
Directorul executiv al companiei rusești Gazprom, Alexei Miller, a declarat că planurile Uniunii Europene de a limita prețul exporturilor de gaze rusești ar duce la oprirea livrărilor, reiterând o amenințare similară a președintelui Vladimir Putin, notează Reuters. Conflictul din Ucraina i-a determinat pe clienții europeni să-și reducă achizițiile de energie rusească, în timp ce G7 și blocul comunitar încearcă să impună un plafon de preț pentru petrolul și gazele rusești. „O astfel de decizie unilaterală este, desigur, o încălcare a contractelor existente, ceea ce ar duce la o întrerupere a livrărilor”, a spus Miller în comentariile difuzate la televiziunea de stat. Președintele Vladimir Putin amenințase luna trecută că va întrerupe aprovizionarea cu energie dacă ar fi impuse plafoane de preț, avertizând Occidentul că îi va „îngheța coada” la iarnă precum lupului dintr-un basm rusesc.
„Încoronarea lui Xi prevestește vremuri grele pentru China și pentru întreaga lume”, titrează The Washington Post, amintind că la Beijing are loc, timp de o săptămână, congresul Partidului Comunist Chinez. Congresul „va duce aproape sigur la un al treilea mandat consecutiv de cinci ani pentru Xi Jinping, în calitate de conducător al celor 1,4 miliarde de chinezi. Ratificând prelungirea mandatului lui Xi ca politician care controlează mai mulți oameni decât oricare alt lider din lume, dar cu mai puține obligații, partidul chinez va confirma faptul că principalele sale obiective sunt măreția națiunii și dictatura, nicidecum cooperarea la nivel mondial și drepturile omului. Potențiala prelungire a puterii lui Xi pentru încă cinci ani eludează o măsură-cheie, pe care cei care i-au urmat lui Mao Zedong au adoptat-o pentru a preveni repetarea dezastruosului său cult al personalității. În Constituția din 1982, ei au înscris o limită de maximum două mandate. Xi, care a obținut un prim mandat în 2012, a pus la cale eliminarea acestui paragraf în 2018, în timpul celui de-al doilea mandat al său”, amintește The Washington Post. Din discursul susținut de președintele chinez, publicația franceză La Tribune reține determinarea acestuia „de a anexa Taiwanul, pe care China îl consideră parte integrantă a teritoriului său. Deşi liderul afirmă că doreşte o reunificare paşnică cu insula de 23 de milioane de locuitori, el a declarat din nou că ’nu va renunţa niciodată să recurgă la forţă, eventual’”. Pe de altă parte, în aspecte de mediu, Xi Jinping se angajează „să întărească utilizarea curată şi eficace a cărbunelui”. “China, unul din cei mai mari poluatori ai planetei, îşi va ameliora eforturile împotriva încălzirii climatice, potrivit preşedintelui. China, care are ambiţia de a atinge neutralitatea de carbon până în 2060, este foarte dependentă de această energie fosilă – incompatibilă cu multe mize de mediu – pentru a-şi alimenta centralele electrice”, comentează La Tribune.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
