Context
Primul guvern comun al Țărilor Românești se va forma la 25 ianuarie 1862, după recunoașterea Unirii de către Înalta Poartă și Marile Puteri Garante. Noul Minister al Lucrărilor Publice avea de construit drumuri și poduri, dar și căi ferate pe teritoriul țării.
Cheltuielile pentru aceste programe erau mari, depășeau posibilitățile țării. Pentru că nu s-a reușit contractarea unui împrumut, s-a recurs la concesionarea realizării primelor căi ferate în țara noastră. Primele linii ferate concesionate au fost:
*Linia Filaret-Giurgiu: Concesiunea J.T. Barklay și J. Stainforth (1869)
*Liniile ferate din Moldova: Concesiunea L.C.I. Offenhaim (1869-1871)
*Liniile ferate în Muntenia: Concesiunea Stroussberg-Societatea Acționarilor C.F.R. (1871-1872)
*Linia Ploiești-Predeal: Concesiunea Leo Gouilloux (1875-1879).
De ce era important traseul feroviar Buzău-Mărășești?
La 13 septembrie 1872 se deschisese linia București — Ploiești — Buzău — Galați — Barboși — Tecuci — Mărășești — Roman — Suceava, iar călătorii care mergeau la Suceava trebuia să treacă prin Buzău-Galați-Tecuci-Mărășești, ceea ce însemna un drum lung și costisitor.
Totuși, lipsa acestei rute feroviare s-a resimţit cel mai mult în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), întrucât erau necesare transporturile militare.
Imediat după război, la iniţiativa prim-ministrului Ion C. Brătianu, s-a hotărât ca inginerii români să construiască traseul ferat Buzău-Mărăşeşti, care devenise o prioritate politică, strategică şi economică.
Prin Legea nr. 591, promulgată de principele Carol I, linia Buzău-Mărăşeşti era declarată de „utilitate publică”. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial la 30 martie 1879. Proiectele urmau să fie întocmite de Ministerul Lucrărilor Publice, în acest sens fiind înfiinţat, în aprilie 1879, ”Serviciul liniei de fier Buzău – Mărăşeşti”.
Construcția, în timp record
Cu o lungime de 90 km, linia ferată a fost proiectată şi executată în numai doi ani, respectiv în perioada 1879-1881. Coordonator a fost inginerul Dimitrie Frunză, care absolvise, în 1856, Şcoala de Poduri şi Şosele din Paris şi fusese în serviciul întreprinderii Gouilloux, la construcţia liniei Ploieşti-Predeal. Pe lângă inginerul Frunză, la construcția căii ferate Buzău-Mărăşeşti au participat și alţi 22 de tineri ingineri români. Astfel, s-a marcat începutul realizării de căi ferate în România, fără concesionari străini.
La această lucrare, inginerul Ion G. Cantacuzino avea curajul de a încerca să înlocuiască pe „întreprinzătorii străini”, asumându-și execuția unui lot de construcție în dorința de a obține „desrobirea completă de acea presiune străină cu tot cortegiul ei de tribunale excepționale și interveniri diplomatice”. Cantacuzino devenea, astfel, primul antreprenor român de lucrări publice. Traseul a fost bine ales, cu multe aliniamente (cel mai lung avea 18 km). El a necesitat construirea a opt poduri de lemn, iar costurile au fost mult mai mici față de oricare altă țară din Europa. Construcția liniei a costat 8.548.675,4 lei aur, respectiv 93.214 lei aur/km, față de 306.000 lei aur/km cât reprezenta costul liniilor executate de concesionarii străini. Materialul rulant motor provenea de la cel al liniilor ruseşti construite în timpul Războiului de Independenţă (locomotive“Unirea”, “Independenţa”, “Şoimul”, “Putna”).
De remarcat că Parlamentul era preocupat de cheltuirea corectă a banului public. Legea din 14 martie 1879 prevedea, la articolul 13: „La 1 iulie 1881 Ministerul Lucrărilor Publice va trimite socotelile acestei lucrări Curții de Compturi care le va verifica, de urgență și cu precădere”. La Arhivele Naționale, în Fondul Înaltei Curți de Conturi, există dosarul 73, din anul 1884, intitulat „Contul construcției căii ferate Mărășești-Buzău”. La 1 decembrie 1889, Curtea de Conturi se întrunea într-o ședință specială pentru a analiza „Contul construcției liniei ferate Mărășești-Buzău”, înaintat acesteia de Ministerul Lucrărilor Publice, și redacta Declarația nr. 582. Documentul arată că se constatase o „economie egală cu 3,84 lei din creditul acordat de 9.000.000 lei prin lege”.
Inaugurarea oficială a liniei Buzău-Mărășești s-a făcut la 18 octombrie 1881, în prezența Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta, a primului-ministru, Ion Brătianu, a membrilor guvernului, a conducătorilor Direcției Generale CFR și a unui numeros public.
Răscumpărări de căi ferate
În perioada construcției liniei Buzău – Mărășești au avut loc mai multe evenimente importante pentru căile ferate din România. În anul 1880, statul român răscumpără de la Societatea Acționarilor C.F.R. (înființată în locul consorțiului Strussberg) cei 921 km de cale simplă (inclusiv material rulant și toate instalațiile) pe care aceasta îl exploata.
La 23 aprilie 1880 se înființează “Direcțiunea generală princiară a căilor ferate”, însărcinată cu construcția și exploatarea căilor ferate în Principatele Unite.
La 1 iulie 1882 au fost răscumpărate și celelalte linii de cale ferată care nu făceau parte din concesiunea Strussberg, inclusiv linia Cernavodă-Constanța.
Tot 1 iulie 1882 este data când are loc unificarea totală a rețelei feroviare a României (țara devenise regat în 1881), iar la data de 28 iunie 1882 Legea de unificare a tuturor căilor ferate române a fost aprobată. (Autor : Alexandru Balaci)
Bibliografie
- http://www.cfrcalatori.ro/140-ani-de-la-prima-cale-ferata-executata-integral-de-ingineri-romani/?fbclid=IwAR3lgAkvL7NHBxz26xpJdoFoGBdf5OoCxK-jBJQyFoKbtH5UMGx2Zhwdlis
- http://historia.ro/sectiune/general/linia-ferata-marasesti-buzau-economie-de-384-lei-568709.html
- http://clubferoviar.ro/inaugurarea-primei-cai-ferate/
- http://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_Buz%C4%83u%E2%80%93M%C4%83r%C4%83%C8%99e%C8%99ti
