Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape războiul din Ucraina, dar acordă atenție și altor evenimente importante din sfera politică sau cea economică. În Ucraina armata rusă a efectuat bombardamente intense asupra infrastructurii energetice, președintele Zelenski afirmând că a fost afectată o treime din această rețea. „Din 10 octombrie, 30% din centralele electrice ucrainene au fost distruse, provocând pene de curent masive”, a afirmat preşedintele ucrainean, citat de La Libre Belgique. „Situaţia este critică acum în toată ţara, deoarece regiunile noastre sunt dependente unele de altele”, a declarat un consilier al preşedinţiei, cerând o pregătire generală, „pentru că s-ar putea să fie pene de electricitate, de apă şi de încălzire”. Cele mai recente bombardamente s-au soldat și cu victime în rândul populației civile. Şi o săptămână mai înainte, pe 10 octombrie, bombardamente rusești, tot asupra infrastructurilor energetice, au făcut cel puţin 19 morţi şi 105 răniţi. Aliaţii occidentali ai Kievului au promis atunci mai multe sisteme de apărare antiaeriană, dintre care unele au fost deja livrate, mai amintește La Libre Belgique. „Teroarea aeriană rusă târăște Iranul și Israelul în conflict”, titrează publicația portugheză Diario de Noticias. Mihailo Podolyak, consilier al președintelui ucrainean, a acuzat Rusia și Iranul că „se unesc pentru a răspândi teroarea și moartea”. „Iranul este răspunzător pentru uciderea ucrainenilor. Țara care își asuprește propriul popor le dă acum arme monștrilor ruși pentru execuții în masă în inima Europei”, a scris Podolyak. La sfârșitul lunii august, serviciile de informații occidentale au identificat achiziționarea de către Moscova de drone iraniene, iar mai recent Zelenski a afirmat că Moscova a comandat 2.400 de drone. Teheranul neagă însă că ar livra drone și rachete Rusiei, în contextul în care există temeri că ar putea primi la schimb ajutor din partea Moscovei pentru programul său nuclear. Pe fondul acestor temeri, ministrul israelian pentru Diaspora a afirmat că „Nu mai există nicio îndoială cu privire la poziția Israelului în acest conflict sângeros. A sosit momentul ca Ucraina să primească și ajutor militar, așa cum oferă SUA și țările NATO”. Pe de altă parte, secretarul general NATO, citat de Le Monde, a afirmat că Alianța va furniza Ucrainei echipament de bruiaj pentru drone. „Aceste sisteme vor ajuta Ucraina să facă faţă ameninţării dronelor, inclusiv a celor de fabricaţie iraniană, care produc acum pagube imense şi suferinţă”, a afirmat Jens Stoltenberg.
Pe fondul creșterii vertiginoase a prețului energiei din cauza războiului din Ucraina, Uniunea Europeană caută modalități de a tempera această creștere. „UE propune măsuri energetice, însă evită limitarea imediată a prețului gazelor”, titrează Reuters. „Comisia Europeană a propus un nou set de măsuri de urgență pentru a aborda prețurile ridicate la energie, dar a evitat o limitare imediată a prețurilor la gaze, deoarece țările UE rămân împărțite în privința acestei idei. Setul de măsuri propuse cuprinde achiziţii comune de gaz pentru obținerea de prețuri mai bune și eliminarea riscului de competiție între statele membre, introducerea unui mecanism bursier de corectare a prețurilor prin stabilirea unui plafon dinamic pe bursa TTF, crearea unui nou sistem al preţurilor de referinţă pentru gaz natural lichefiat până în martie 2023 dar și solidaritatea între statele UE în situația unor probleme de aprovizionare cu gaze. Propunerile au nevoie de aprobarea statelor membre ale Uniunii Europene”, mai scrie Reuters.
Creșterile de prețuri și diminuarea nivelului de trai se află printre nemulțumirile protestatarilor care au ieșit cu zecile de mii în centrul Parisului, dar și în alte orașe. După cum arată Le Monde, „greviștii au organizat mitinguri în toată Franța marți, pentru a cere salarii mai mari ca răspuns la creșterea inflației, amplificând protestul muncitorilor de la rafinării, care a golit benzinăriile și a provocat dureri de cap pentru milioane de șoferi. Lucrătorii au făcut grevă și în sectorul energiei nucleare, ceea ce ar putea împiedica eforturile de a reporni reactoarele”. Operatorul de electricitate RTE a avertizat că orice extindere a mișcării sociale la centralele nucleare ar avea consecințe grave asupra furnizării de energie electrică în această iarnă.
Parlamentul European susține că România și Bulgaria trebuie să adere imediat la Spațiul Schengen, scrie ziarul grecesc Naftemporiki. Printr-o rezoluție adoptată marți, parlamentarii europeni susțin că până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia măsuri pentru ca România și Bulgaria să adere la Spațiul Schengen de liberă circulație, cu scopul desființării controlului pașapoartelor la granițele lor cu alte țări UE începând cu anul 2023. Menționând că Spațiul Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene, europarlamentarii critică faptul că încă nu a fost decisă de Consiliu integrarea Bulgariei și României în acest spațiu, deși ambele țări au îndeplinit de mult criteriile în acest sens. Menținerea controalelor la frontierele interne este o sursă de discriminare și are un impact serios asupra vieții lucrătorilor migranți și a cetățenilor, susțin europarlamentarii. Prin împiedicarea importurilor, exporturilor și a liberei circulații a mărfurilor, piața unică a UE este, de asemenea, afectată, adaugă aceștia.
Într-o analiză despre situația economică și politică din China, publicația spaniolă 20 Minutos reia avertismentul lansat de Camera de Comerț a UE din această țară în cel mai recent raport anual, intitulat „Ideologia prevalează asupra economiei”. Potrivit documentului, „China se îndepărtează de lume, decuplându-se, căutând autosuficiență în fața tensiunilor geopolitice crescute cu Occidentul pe probleme legate de drepturile omului. În paralel, China suferă un uriaș exod de străini din cauza îngrădirilor dure, accelerând atât pierderea de talente, cât și izolarea gigantului asiatic, care îi afectează în ultimii ani imaginea de economie fiabilă, previzibilă și eficientă”./fmatei/atataru
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
