Context
Pe 20 octombrie 1932 a fost instalat Guvernul Maniu 3, care a rezistat până la data de 12 ianuarie 1933. Portofoliul Ministerului de Externe a fost deținut în acest timp de Nicolae Titulescu, proaspăt întors din funcția de președinte al Adunării Generale a Societății Națiunilor, în 1930 și 1931. Cu toate că Partidul Național Țărănesc a obținut, în urma alegerilor din 1928, 77% din procente, perioada cuprinsă între 1928-1933 a fost caracterizată prin instabilitate politică, dar și corupție, pe fundalul succedării mai multor guverne și convocării unor noi rânduri de alegeri.
Încă din 1929, primul guvern Maniu a început un amplu program de reforme în toate instituțiile statului, precum: Ministerul de Externe, Curtea de Conturi, Camera de Comerț, alături organizarea și funcționarea consiliilor locale și primăriilor. Politica reformatoare a Guvernului Maniu a inclus și instanțele de judecată afectate din pricina volumului mare de procese și lipsei personalului specializat. În 1930, Guvernul Maniu a dorit să pună în aplicare politica de înzestrare a Armatei Române, prin intermediul semnării unui contract cu uzinele Skoda, care să furnizeze armament. Sumele prevăzute în contract au fost de 1.250 milioane lei pentru puşti mitraliere şi 5.500 milioane lei pentru tunuri, într-un total de 6,75 miliarde lei. La doar un an de la demisia Guvernului Maniu, sub guvernarea Iorga (18 aprilie 1931 – 5 iunie 1932) apar primele indicii despre această achiziție, care a fost denumită de presa vremurilor “Afacerea Skoda”.
Scandalul a izbucnit primăvara anului 1933, la trei ani de la semnarea contractului. În urma unui telefon anonim, pe data de 10 martie, a fost organizată o percheziţie la sediul firmei Skoda din Bucureşti, pe motiv că aceasta nu ar fi plătit mai multe impozite datorate statului.
Mai mult decât atât, acest scandal a scos la iveală nivelul corupției care a fost prezent în instituțiile statului, existând și liste cu politicieni care au acceptat mită. Listele au avut un conținut codat pentru a nu fi identificate numele oamenilor politici.
Guvernul Maniu 3
Pe data de 20 octombrie 1932, Iuliu Maniu a preluat pentru a treia oară portofoliul de prim-ministru, într-o atmosferă tensionată din pricina scandalului Skoda care încă prindea contur și a crizei economice, care a durat până în 1933. Ghinionul țărăniștilor a fost și faptul că, între 1928 și 1933, a avut loc Marea Depresiune, o criză economică acută care a dus la creșterea inflației și înăsprirea politicilor financiare, precum și reducerea personalului instituțiilor. Pe lângă problemele economice, Maniu a avut un conflict deschis cu regele Carol al II-lea, cu a cărui camarilă intra constant în contradictoriu. La nivel internațional, Regatul României ducea o campanie diplomatică în favoarea apropierii de Uniunea Sovietică, care nu recunoștea alipirea Basarabiei de România, iar orice discuție nu putea începe decât de la retrasarea frontierelor stabilite în urma tratatului de la Versailles. Pentru a putea ține departe războiul, Guvernul Maniu a încercat să construiască o politică bazată pe semnarea unor tratate și gestionarea alianțelor, precum Mica Înțelegere.
Criza economică a fost gestionată problematic, întrucât pilonii principali ai economiei au fost Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei, în fruntea cărora s-au aflat Mihai Popovici și Virgil Madgearu. Ministrul economiei, Virgil Madgearu, a fost și cel care s-a ocupat de proiectarea bugetară, fiind în epocă un foarte bun economist. Problema principală a fost însă că relația sa cu Mihai Popovici, care a fost ministrul finanțelor și, ulterior, ministrul justiției, a fost una tensionată, cu multe scandaluri, lucru care s-a reflectat inclusiv în gestionarea crizei economice.
Criza economică
Efectele crizei au fost deosebit de grave, din cauza caracterului preponderent agrar al economiei și a scăderii prețurilor la produsele agricole pe piața mondială. Urmarea a fost că s-a înregistrat o dramatică scădere a nivelului de trai al populației. Un factor important au fost exporturile sovietice, care au aruncat pe piața mondială cantități uriașe de cereale, în special grâu, în speranța adâncirii crizei lumii capitaliste. Producătorii români de grâu au fost și ei deosebit de afectați, iar Partidul Național Țărănesc n-a găsit altă soluție la această problemă decât să trimită la Moscova, la sugestia lui Virgil Madgearu, eminența economică a partidului, pe un specialist agronom, Niculescu-Arva, care să studieze organizarea agriculturii sovietice.
În 1932, Maniu convoacă o nouă rundă de alegeri, care a fost câștigată de țărăniști la limită. Problema cea mai mare a fost relația lui Maniu cu regele Carol al II-lea, care și-a impus oamenii apropiați în instituții cheie. Demisia ultimului guvern Maniu va rezulta în urma momentului în care Ion Mihalache, ministrul de interne, a decis înlocuirea din funcție a generalului Dumitrescu, șeful Jandarmeriei, și a lui Gabriel Marinescu, prefectul Poliției Capitalei. Cei doi, susținuți de rege, au refuzat să demisioneze. Ulterior, Maniu merge în audiență la rege pentru a-i relata nemulțumirile sale. La finalul audienței, regele l-a convocat pe Alexandru Vaida-Voevod pe care l-a însărcinat cu destituirea lui Maniu. În ianuarie 1933, Maniu demisionează din fruntea guvernului. (Autor: Alexandru Balaci)
Bibliografie
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Afacerea_%C5%A0koda
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/9
https://adevarul.ro/stiri-locale/galati/mari-scandaluri-de-coruptie-din-istoria-romaniei-1909618https://www.mae.ro/node/15028?page=2.html
https://www.jstor.org/stable/10.5325/hiperboreea.1.2.0189
https://hihttp://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=27538storia.ro/sectiune/portret/iuliu-maniu-morala-si-politica-574010.html
https://www.gov.ro/ro/fosti%20ministri
https://history.state.gov/milestones/1921-1936/kellogg
