În 1973 era inaugurată oficial Opera din Sydney, Australia. Acordurile care s-au auzit prima dată în incinta sa au fost ale Simfoniei a 9-a de Ludwig van Beethoven, concert la care a asistat și Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi a Irlandei de Nord. Sydney Opera House, cum este denumită, a început să fie construită în martie 1959, fiind una dintre cele mai complexe şi deosebite construcţii ale secolului al XX-lea.
Ideea unui loc de artă performantă de talie mondială în Sydney a căpătat contur în 1950, când Australia traversa un boom economic în mare parte determinat de nivelurile ridicate de migrație postbelică din Europa.
În 1956, premierul NSW, Joseph Cahill, a deschis un concurs pentru a căuta modele pentru o Operă Națională. Anul următor a fost anunțat câștigător un plan neconvențional, expresionist, realizat de arhitectul danez Jørn Utzon.
Construcția a început în 1959, în ciuda îngrijorărilor legate de costul uriaș al proiectului și de unele detalii arhitecturale nerezolvate. A devenit repede evident că Opera din Sydney va dura mai mult timp decât se estimase pentru construcție și va necesita mult mai mulți bani decât fusese planificat anterior. (În cele din urmă, bugetul a fost de 14 ori mai mare și întârzierea a fost de 10 ani.) Arhitectul danez Jørn Utzon, în 2003 Laureat al Premiului Pritzker, a spart toate barierele când a câștigat în 1957 o competiție internațională pentru a proiecta un nou complex teatral în Sydney, Australia. Participaseră 230 de proiecte din peste treizeci de țări, însă conceptul lui Utzon a fost selectat. Totuși, el nu a rămas până la final, ci doar până în 1966, când a demisionat. Proiectul a fost finalizat sub conducerea lui Peter Hall. Astăzi, această clădire modernă expresionistă este una dintre cele mai celebre și mai fotografiate structuri ale epocii moderne. Utzon a insistat ca în acoperiș să nu existe nicio deschizătură, de aceea, toate găurile de aerisire, hornuri, țevi sunt montate dedesubt. Acoperișul în sine este acoperit cu plăci ceramice realizate după indicațiile arhitectului. Acestea par strălucitoare în lumina soarelui, dar, în realitate, au o nuanță de bej, asemănătoare pânzelor de corabie pe care le simbolizează. Datorită geometriei special, plăcile se curăță de la sine, la fiecare ploaie.
Este amplasată pe fosta plajă a portului Sydney de pe promontoriul Bennelong, care pătrunde în apele Golfului Botany Bay. Denumirea de Bennelong provine de la numele unui tânăr aborigen, erou australian. Mass-media a descris planul lui Jørn Utzon ca „trei bolți de beton sub formă de cochilii acoperite cu plăci albe”.
Designul iconic al complexului Opera din Sydney se conturează de la forma de acoperire a acoperișurilor multiple, părți geometrice ale unor sfere.
Lucrarea originală de arhitectură contemporană include un teatru de operă cu 1550 locuri, un teatru de dramă cu 550 locuri, o sală cu 500 de locuri destinată concertelor de cameră, spectacolelor de music-hall, 18 saloane pentru expoziții şi o sală de concerte cu 2700 de locuri. Faimoasa cladire a fost inclusă în 2007 în Patrimoniul Mondial UNESCO, organizație care a numit Opera House „o capodoperă a arhitecturii secolului XX”.
Văzută din exterior şi de la mare distanţă clădirea sugerează o corabie uriaşă, cu pânzele ridicate. Largile platforme pe care se înalţă pânze subţiri de beton armat, ca nişte vele umflate în bătaia vântului, sugerează clădirii o imagine de plutire, în concordanţă cu amplasamentul său. (Autor: Alexandru Balaci)
Bibliografie
https://ro.eferrit.com/despre-opera-din-sydney/
