Președintele rus Vladimir Putin a decretat miercuri legea marțială în patru regiuni din Ucraina pe care Moscova pretinde că le-a anexat, în timp ce trupele rusești continuă să sufere înfrângeri în ofensiva lor care durează de opt de luni, scrie The Moscow Times. Între timp, rușii au început să părăsească orașul Herson în perspectiva unei ofensive ucrainene, transmite BBC, detaliind că zeci de mii civili și oficialități numite de Rusia sunt evacuați ”într-o strămutare organizată și graduală”. Potrivit Euronews, autoritățile ucrainene acuză Moscova că se folosește de imaginile de la această evacuare pentru a organiza un ”show propagandistic” și se tem, după cum transmite agenția ucraineană RBC, că invadatorii ruși pregătesc provocări la Herson. Pe de altă parte, Rusia a continuat miercuri să lanseze atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, remarcă Reuters. Aceste atacuri au generat o reacție imediată din partea preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care le consideră „acte de teroare pură”, ”urmărind clar să priveze bărbaţi, femei şi copii de apă, electricitate şi încălzire în pragul iernii”. Președintele rus Vladimir Putin se află ”într-o poziție incredibil de dificilă”, iar ”singurul instrument care i-a rămas este să brutalizeze cetățenii ucraineni, încercând să-i intimideze pentru a capitula”, a declarat și președintele american Joe Biden, citat de Reuters. Kievul va introduce restricții în utilizarea energiei electrice începând de joi, titrează Le Monde, care în același titlu pune alături și informația că premiul Saharov a fost acordat poporului ucrainean. „Acest premiu este dedicat ucrainenilor care luptă pe teren. Celor care au fost nevoiți să fugă. Celor care și-au pierdut familia și prietenii. Tuturor celor care rezistă și luptă pentru convingerile lor”, a motivat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, acordarea acestui premiu instituit de Uniunea Europeană pentru libertatea de gândire.
Între timp, primele două convoaie de vehicule blindate de luptă (VBCI) au plecat marţi dimineaţa din tabăra militară de la Mourmelon-le-Grand (estul Franţei) în direcţia România, în cadrul operaţiunii Aigle, care urmăreşte să consolideze în mod durabil apărarea flancului estic al NATO, scrie Le Figaro. „Nu a existat o operaţiune logistică de o asemenea importanţă în Europa de la (operaţiunea) Daguet”, nume dat participării franceze la coaliţia internaţională formată după invadarea Kuwaitului de către Irak la începutul anilor ’90, a subliniat generalul de divizie François Goguenheim, aflat în fruntea comandamentului Terre Europe-Continentale. Circa zece convoaie urmează să plece pe rând din Mourmelon spre România, transportând pe o distanţă de peste 2000 de kilometri prin toată Europa zece tancuri Leclerc, și 20 de vehicule blindate. Numărul exact, ca şi traseul precis nu au fost precizate de autorităţile militare. Din cauza mărimii şi greutăţii lor – un tanc Leclerc şi transportorul blindat se apropie de 100 de tone – aceste convoaie de excepţie vor face şapte – opt zile până să ajungă la baza Cincu, mai scrie Le Figaro.
Tot Le Figaro constată că ”războiul energetic subminează unitatea europeană”, explicând că la Consiliul European de joi, cele 27 de state membre riscă să-și afișeze divizările pe tema crizei energetice care predomină dezbaterile de luni de zile. Inclusiv tradiționalul tandem Franța-Germania își afișează deschis dezacordurile prin anularea consiliului anual franco-german, o decizie fără precedent de la instituirea acestor întâlniri în anul 2003, remarcă Le Figaro, care vede în această anulare o expresie a neîncrederii care domnește între cele două țări. Sub loviturile crizei, demonstrațiile de solidaritate dintre Emmanuel Macron și Olaf Scholz au fost înlocuite de declarații acide și resentimente, mai observă Le Figaro. La Depeche du Midi remarcă o ”creștere a presiunii sociale asupra lui Macron”, detaliind că la șase luni de la realegerea sa, președintele francez se confruntă cu mari tulburări sociale din cauza inflației care scumpește nivelul de trai al cetățenilor. Și în Bulgaria, din ce în ce mai mulți cetățeni și companii nu își mai pot plăti facturile, notează Sega, explicând că obiceiurile de plată s-au deteriorat în ultimii trei ani la nivel european. Ponderea mare a plăților restante plasează afacerile din Bulgaria în grupul cu cea mai proastă disciplină a încăsărilor, grup în care se mai află Grecia, Slovacia, România, Ungaria, Croația și Polonia, toate cu o rată de neplată a facturilor în jur de 25%, peste media europeană care este de 21%, mai scrie publicația bulgară.
”În timp ce Europa economisește energie, unii români nu prea au ce să scoată din priză”, își intitulează Reuters un articol care pornește de la discuțiile cu câțiva locuitori ai satului Vasilați, ”un sat liniștit din România, unde cele mai multe case sunt încălzite cu lemne”. ”Oamenii sunt îngrijorați de factura la energie electrică, deși românii consumă cel mai puțin per capita în UE, iar mulți dintre ei au redus deja consumul cu tot ce au putut”, constată Reuters. ”Uniunea Europeană le cere țărilor să economisească energie pentru a reduce costurile și a evita o penurie la iarnă, drept reacție la reducerea livrărilor de gaz din Rusia. Instituțiile statului român fac economie. Unele județe au scurtat programul școlar, iar Parlamentul României, a doua cea mai mare clădire din lume după Pentagon, a limitat iluminatul exterior la două ore pe noapte. Însă mulți oameni din sate precum Vasilați și din cartierele sărace ale orașelor nu prea mai au de unde să taie”, scrie Reuters, constatând că, potrivit datelor Eurostat, românii au cel mai mic consum de energie per capita din UE, consumând în 2020 sub jumătatea mediei la nivel comunitar. Dar chiar și în condițiile acestui nivel scăzut de consum, în primele opt luni ale anului consumul total al gospodăriilor din România a scăzut cu încă 7,7%, dat fiind că oamenii trebuie să facă față scumpirii energiei, inflației de peste 10% și scumpirii alimentelor, constată Reuters.
(Carolina Ciulu)
