Demisia premierului britanic, războiul din Ucraina și criza energetică din Europa sunt temele abordate azi cu precădere în presa internațională.
Premierul britanic Liz Truss și-a înaintat astăzi demisia, după numai o lună și jumătate în funcție. În discursul de adio, citat de CNN, ea a afirmat: „în situaţia dată nu pot îndeplini mandatul pe baza căruia am fost aleasă de Partidul Conservator. Prin urmare […] demisionez din funcţia de lider al Partidului Conservator. Vor exista alegeri pentru conducerea Partidului Conservator, care vor fi finalizate în cursul săptămânii viitoare. Voi rămâne prim-ministru până la desemnarea unui succesor”. Agenția Reuters redă câteva din reacțiile externe: „SUA vor menţine relaţii apropiate cu orice premier britanic”; preşedintele francez s-a declarat „întristat” de demisie și a subliniat că „ne dorim, mai presus de orice, stabilitate”; Moscova, în schimb, a salutat demisia lui Truss, afirmând că va fi ţinută minte pentru „analfabetismul catastrofal” și că a fost „o ruşine de prim-ministru”. Cotidianul britanic conservator The Telegraph observă că debarcarea ei era inevitabilă și poziția i se clătina deja de săptămâni, după anunțarea „mini-bugetului” care a aruncat în haos economia. The New York Times arată că Truss „a fost forțată să-și anuleze toate reducerile de impozite”, să-și concedieze ministrul de finanțe și să „adopte politici economice favorizate de laburiștii din opoziție”. Or, „nu poți să faci astfel de viraje de 180 de grade și să-ți și menții credibilitatea politică”. În plus, ea are „cea mai scăzută rată a aprobării a unui premier britanic”, fiind dezaprobată de 70% din electorat, inclusiv de 67% din conservatori. Iar în privința intențiilor de vot, laburiștii sunt cotați cu 56%, față de 20% pentru conservatori. Agenția italiană Ansa reține că Truss „a stat în funcție doar 45 de zile, cel mai scurt mandat al unui prim-ministru britanic” și că „liderul opoziției, laburistul Keir Starmer, a cerut organizarea de alegeri «imediat»”. La Libre Belgique speculează cine i-ar putea lua locul: „Rishi Sunak, Jeremy Hunt, Penny Mordaunt, ba chiar și Boris Johnson”. În orice caz, „conservatorii vor să evite alegerile anticipate, dat fiind că opoziția conduce în sondaje”. The Financial Times consideră că numai un guvern conservator de uniune, cu reprezentați ai tuturor facțiunilor din partid, mai poate salva partidul, „la limită, de o catastrofă electorală”. Viitorul lider va fi supus la o „presiune enormă” pentru a organiza alegeri anticipate, și singurul lucru pe care-l va putea face e să tragă de timp până la anul, răgaz în care ar trebui să stabilizeze țara. Iar unitatea partidului e „ultima lui speranță de a evita anihilarea”. The Guardian explică că „democrația britanică e una a clubului, nu a gloatei”. Electoratul – adică „gloata” – alege clubul o dată la cinci ani, dar după aceea clubul e singurul care decide, inclusiv numirea și revocarea premierilor. „Esența suveranității parlamentare o constituie dreptul și datoria Comunelor de a interpreta voința electoratului în circumstanțe schimbătoare. Oricare va fi fost acea voință la alegerile din 2019, actualii parlamentari conservatori au abuzat masiv de ea. Însărcinați să-i asigure țării o conducere coerentă, consecventă și principială, ei au eșuat. Mai au o ultimă șansă. Dacă vor eșua din nou, gloata va ieși în stradă, și pe bună dreptate.”
„Propagandiștii ruși au primit noi instrucţiuni de la Kremlin, aşa-numita lege marțială decretată de Putin în regiunile ucrainene ocupate urmând a fi comparată cu pandemia”, potrivit portalului independent rus Meduza. „Recomandările” încep cu o notă-cheie: „E important să liniștim publicul – nu s-a schimbat nimic semnificativ!”. Printre indicații regăsim: „legea marţială era, de fapt, instituită şi înainte de anexare”; scopul ei e „mobilizarea industriei, orientarea economiei spre a lucra sub sarcinile armatei şi măsuri de sprijin pentru mobilizaţi şi familiilor lor”; iar justificarea ei e „reducerea birocrației”. Ca pentru a confirma informația anterioară, agenția rusă de stat Interfax titrează: „Conducătorul desemnat de Rusia în Luhansk asigură că legea marțială nu schimbă situaţia populației”. Respectivul a declarat că „nu vor exista niciun fel de inovaţii și nici consecințe pentru populația civilă”, explicând că legea marțială „continuă măsurile anterioare pentru protejarea infrastructurii, a oamenilor și pentru a mobiliza economia, pentru a asigura siguranța cetățenilor faţă de agresiunea regimului de la Kiev și a oferi un sprijin puternic frontului”. „SUA au început urmărirea penală contra a circa 12 persoane şi mai multe societăţi, după ce au descoperit două programe distincte care urmăreau trimiterea de tehnologii Rusiei, încălcând legile şi sancţiunile americane”, informează La Libre Belgique. Conform Washingtonului, „anumite «tehnologii puternice civile-militare cu dublă utilizare» au fost găsite pe câmpuri de luptă din Ucraina, iar o altă tehnologie, nucleară, a fost interceptată înainte de a ajunge în Rusia”. Un cetăţean rus rezident în Germania, directorul unei firme din Hamburg „a cumpărat tehnologii militare sensibile cu dublă utilizare” de la fabricanţi americani. Articolele, în special semiconductori şi microprocesoare, erau expediate unor utilizatori finali ruşi. „Influența rusă în politica germană era infiltrată mai adânc decât se suspecta”, titrează și săptămânalul britanic The Economist. „Companii energetice rusești par să fi construit un întreg arhipelag de operațiuni de influență”, din cauza cărora Germania ajunsese în 2021 să fie dependentă de Rusia pentru jumătate din necesarul ei de gaz. Rușii s-au concentrat mai degrabă pe demnitarii de la nivelul statelor care compun federația germană, mai puțin pe guvernul central. Între timp situația s-a remediat rapid, influența rusă resimțindu-se doar la periferia politicii, atât la extrema dreaptă cât și la cea stângă. Drept dovadă, „în intervalul iulie-septembrie susținerea pentru politica cancelarului Scholz față de Ucraina a crescut de la 70 la 74%”. În noua campanie a lui Putin vizând distrugerea infrastructurii civile a Ucrainei s-au remarcat dronele iraniene. Drept pentru care, consemnează belgianul Le Soir, UE a adoptat joi sancțiuni împotriva unor entități iraniene, acuzate că „furnizează drone Rusiei, care le utilizează pentru a asasina civili nevinovaţi”. The Telegraph sesizează consecințe mai profunde ale implicării Iranului în Ucraina, susținând că acesta, practic, „a declarat război Occidentului”. „Trecând atât de fățiș de partea Moscovei în războiul ei ilegal, Iranul și-a expus adevăratul obiectiv, care este contestarea Vestului și a aliaților lui prin oricare și toate mijloacele posibile, inclusiv forța militară. Politicienii occidentali trebuie să înțeleagă că nu există absolut nici o șansă de a se ajunge la un acord [nuclear] cu ayatolahii, atât timp cât dronele iraniene sunt folosite la terorizarea civililor nevinovați din orașe europene.” Revista americană Foreign Affairs explică de ce „puterea aeriană nu poate salva războiul sortit eșecului purtat de Rusia în Ucraina”. „Obiectivul pare a fi pedepsirea civililor până la epuizarea lor, în speranța de a le convinge conducătorii să ceară pace. Dar e o strategie sortită eșecului. Ca și în fazele timpurii ale războiului, presupusa superioritate aeriană rusă n-a reușit să schimbe avantajul în teren. Loviturile aeriene n-au reușit nici să împiedice înaintarea ucraineană din est. Iar atunci când au trecut la ținte civile, nu au servit decât la întărirea îndârjirii ucrainenilor.”
„Ucrainenii reduc voluntar consumul de curent electric, pe fondul scăderii producţiei de energie, din cauza atacurilor Rusiei”, relatează BBC. Chiar și așa, cu „o treime din centralele electrice distruse”, guvernul va fi nevoit să continue restricţionarea alimentării cu energie. The Wall Street Journal scrie despre reuniunea de joi și vineri a Consiliului European la care se dezbat modalități de intervenție pe piețele energetice pentru a se reduce costurile piperate pentru consumatori, fără a se genera însă consecințe nedorite. Dintre cele din urmă, ziarul amintește „împovărarea guvernelor cu note de plată masive pentru măsurile intervenționiste” și „încurajarea consumului de gaz prin scăderea prețului acestuia datorită subvențiilor”. Totuși, în ultimele zile prețul gazelor a atins în Europa cel mai scăzut nivel de după luna iunie, „întrucât prognozele privind o toamnă blândă au redus perspectiva cererii, iar siturile de depozitare sunt aproape pline”. Primarii din Barcelona și Milano propun într-un articol publicat de portalul european Politico o mai mare implicare a orașelor în combaterea crizei energetice, pe lângă eforturile guvernelor și ale UE. „O accelerare masivă a renovării locuințelor ar ieftini facturile la încălzire, ar combate sărăcia energetică și ne-ar reduce dependența de gaz”, scriu ei. Investițiile în eficiență energetică, începând cu locuințele sociale și clădirile publice, ne-ar ajuta să ne atingem și obiectivele climatice. În prezent, 75% din clădirile din UE sunt prost izolate, iar ritmul renovării lor este de numai 1% pe an. Alte măsuri practice au luat deja guvernele. Astfel, Euronews transmite că „Spania și Franța au încheiat un acord pentru a construi un gazoduct subacvatic de la Barcelona la Marsilia. Noua conductă va permite Spaniei și Portugaliei – mari importatori de gaze naturale lichefiate (GNL) – să îşi aducă în Franţa şi alte state europene surplusul”. La rândul său, ziarul elen Kathimerini semnalează că „terminalul de GNL de la Revythoussa, Grecia, a înregistrat un număr record de nave descărcate în acest an. Capacitatea îmbunătățită de stocare și gazeificare permite descărcarea rapidă a navelor și direcționarea gazului prin interconectorul greco-bulgar către Bulgaria, România, Moldova și chiar Ucraina”. Publicația turcă Yeni Şafak evidențiază și ambiția Turciei de a deveni un centru energetic: „Turcia vrea să se folosească de avantajul poziţiei sale geografice şi să ocupe o poziţie centrală, în primul rând în privinţa gazelor. Şi în special criza energetică pe care o traversează Europa, precum şi poziţia politică şi geografică a Turciei pentru transportul resurselor energetice din regiunea noastră către pieţele internaţionale, au consolidat poziţia ei de a deveni un centru energetic.” Și nu e singura din regiune cu astfel de ambiții, remarcă ziarul bulgar 24Chasa: „Ministrul energiei din România, Virgil Popescu, spune că proiectul de construire a unei instalații de GNL în Marea Neagră împreună cu Azerbaidjan transformă România într-un «nod important» al energiei și gazului”. „În practică, punem bazele unui al doilea coridor energetic din România spre restul Europei. România devine un punct important, un nod important, un centru energetic și de gaze”, a mai declarat ministrul. (Andrei Suba, RADOR)/asuba
