Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape războiul din Ucraina, dar acordă atenție și altor evenimente importante din sfera politică sau cea militară. În Ucraina loviturile rusești asupra infrastructurii civile au produs pagube semnificative, care ar putea face ca autoritățile de la Kiev să aibă nevoie de aproape patru miliarde de dolari pe lună doar pentru a menține alimentarea cu energie electrică și apă, a transmis șeful Fondului Monetar Internațional, citat de Reuters. Președintele Zelenski a afirmat recent, în repetate rânduri, că peste 30% din infrastructura energetică a țării a fost afectată de bombardamentele rusești.
Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de TASS, a avertizat că Rusia va ține cont de desfășurarea de forțe americane în România atunci când își va asigura propria securitate. Potrivit TASS, Dmitri Peskov a afirmat „Cu cât forțele americane sunt mai aproape de granițele noastre, cu atât pericolul este mai mare pentru noi. Cu atât mai mult vom continua să contracarăm atunci când ne asigurăm propria securitate”. O desfășurare a trupelor americane în apropierea granițelor ruse „nu duce la creșterea predictibilității și stabilității” în regiune, a mai susținut Peskov.
În prima lor conversaţie, președintele american Joe Biden și noul premier britanic, Rishi Sunak, subliniază nevoia de a „sprijini Ucraina” și de a coopera în fața „provocărilor puse de China”, notează La Libre Belgique. Joe Biden și Rishi Sunak „sunt de acord cu privire la importanța de a lucra împreună pentru a sprijini Ucraina și pentru a trage Rusia la răspundere pentru agresiunea sa, pentru a înfrunta provocările puse de China și pentru a asigura resurse energetice durabile și accesibile”. Cei doi lideri „au discutat și despre angajamentul lor comun de a proteja câștigurile Acordului din Vinerea Mare” în Irlanda de Nord, document semnat în 1998 și care a pus capăt celor trei decenii de conflict între unioniști, în special protestanți, și republicanii majoritar catolici, în favoarea reunificării cu Republica Irlanda. Totodată, cei doi lideri au abordat și „nevoia de a ajunge la un acord negociat cu Uniunea Europeană asupra Protocolului Irlandei de Nord”, care precizează dispoziţiile post-Brexit în această provincie britanică.
În contextul tensiunilor dintre Paris și Berlin se încearcă relansarea dinamicii dialogului franco-german – titrează Le Monde. Diferențele de opinie dintre Franța și Germania vin în cel mai rău moment, în timp ce Vladimir Putin testează solidaritatea europeană, iar conducerea franco-germană este contestată în cadrul Celor 27. Există o nevoie urgentă de revizuire a relației dintre cele două țări, care sunt la un nivel scăzut. Emmanuel Macron nu a găsit încă în persoana cancelarului Olaf Scholz partenerul pe care şi-l dorea din tot sufletul, după plecarea Angelei Merkel, care, alături de el, a fost la originea planului european de redresare. Cele două „motoare” principale ale Uniunii Europene chiar lasă impresia că nu mai trag în aceeași direcție. Nu este în joc doar soliditatea cuplului franco-german, ci și rolul său de cristalizare în cadrul proiectului european, care este amenințat să devină tot mai slab, comentează Le Monde.
Și Le Point merge pe aceeași idee, sugerând că declarațiile amicale „maschează prost divergenţele uneori mari dintre primele două puteri europene, care au dus la amânarea unui consiliu de miniştri franco-german, iniţial programat în aceeaşi zi în apropiere de Paris. Pe tema strategiei ce trebuie adoptată în ceea ce privește creşterea preţurilor la energie, pericolul nuclear și înarmare europeană, nimic nu mai părea să funcţioneze între Paris şi Berlin. Motiv de îngrijorare pentru Europa, unde motorul franco-german rămâne o forţă de propulsie majoră. Diferendele s-au agravat de la începutul ofensivei ruse în Ucraina. Cancelarul Scholz a anunţat un plan de ajutor de 200 de miliarde pentru particulari şi pentru companii în confruntarea cu creşterea preţurilor, în special la gaz, după întreruperile de livrări impuse de Rusia. Acest plan, desfăşurat fără consultare cu partenerii europeni, a provocat o mare neînţelegere şi teama de distorsiuni ale concurenţei în Europa, deja lovită în plin de urmările războiului din Ucraina”.
China folosește secții ilegale de poliție din Olanda pentru a intimida dizidenții, titrează The Guardian. Guvernul olandez a anunțat că investighează informații conform cărora departamente de poliție din China au deschis ilegal în Olanda cel puțin două secții, din 2018, folosindu-le parțial la supravegherea și intimidarea dizidenților din diaspora. Aceste birouri ar face parte dintr-o rețea mondială, potrivit investigatorilor. „Centrele de servicii pentru diaspora” din Amsterdam și Rotterdam se ocupă formal cu chestiuni administrative, cum ar fi reînnoirea permisului de conducere ori schimbarea statutului civil pentru cetățenii chinezi. Opozanți ai regimului de la Beijing stabiliți în Olanda spun că secțiile – de a căror existență guvernul olandez nu a fost informat – sunt folosite concomitent și la supravegherea, contactarea și amenințarea dizidenților.
SUA, Japonia și Coreea de Sud avertizează că „va exista un răspuns fără precedent” în cazul unui test nuclear nord-coreean, scrie Le Figaro. Seulul și Washingtonul au avertizat în mod repetat că Phenianul ar putea fi pe punctul de a efectua un alt test nuclear, după o serie de lansări de rachete balistice în ultimele săptămâni. Statele Unite ale Americii, Japonia și Coreea de Sud au avertizat că un test nuclear nord-coreean va provoca un „răspuns de o forță fără precedent”, angajându-se, de asemenea, să dea dovadă de unitate după mai multe lansări de rachete de către regimul comunist de la Phenian. Avertismentul vine după ce o rachetă a survolat Japonia luna trecută, iar Coreea de Nord a susținut la rândul ei că a efectuat exerciții nucleare tactice.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
