România poate să dea în judecată Țările de Jos, dacă oficialii olandezi vor bloca aderarea la Spațiul Schengen. Iată ce spune la RFI eurodeputata Maria Grapini, membră a Partidului Umanist Social Liberal și a grupului socialist din Parlamentul European. În opinia sa, Regatul Țărilor de Jos face un rău nu doar României și Bulgariei, ci întregii Uniuni Europene, dacă se opune intrării celor două țări în zona de liberă circulație.
Maria Grapini critică poziția Olandei în dosarul Schengen: ”Din punctul meu de vedere, ar trebui să nu conteze poziția Olandei și am să vă spun de ce. Chiar dacă știm că votul în Consiliul European este de consens, adică unanimitate, adică toate statele membre, de data aceasta ar trebui în frunte cu președintele Consiliului, dar mai ales mă interesează ce spune președintele României și președintele Bulgariei, ce motivează și atunci celelalte state ar trebui să facă presiune nu asupra României și Bulgariei, ci asupra Olandei, pentru că din punctul meu de vedere, dar nu numai al meu, Olanda creează nu un rău numai pentru România și Bulgaria, creează un rău Uniunii Europene, pentru că se vede foarte clar și limpede că nu se aplică un regulament și asta poate da apă la moară euroscepticismului, pe de altă parte, vă spun sincer, se poate ajunge chiar la instanță, adică creează un prejudiciu economic celor două state membre, cetățenilor, firmelor și așa mai departe, timp de 11 ani și cred că de data aceasta Olanda ar trebui presată, pentru că nu ar avea nici un motiv să se mai opună”.
Reporter: Ce înseamnă că se poate ajunge la instanță?
Maria Grapini: Așa cum Comisia Europeană, de exemplu, chiar la solicitarea mea, a dus la Curtea Europeană de Justiție Austria, pentru că nu a aplicat același drept cetățenilor români care lucrează acolo, din punct de vedere al alocației pentru copii, pentru că știm bine, se poate intra în infringement cu un stat membru, prima fază și dacă în termenul dat nu revine la normalitate, atunci se poate ajunge la Curtea Europeană de Justiție (…). Același lucru poate să-l facă, dacă nu-l face Comisia Europeană, poate să-l facă statul membru, adică România și eu asta cer, fermitate din partea celor care ne reprezintă, în mod deosebit, în Consiliul European, adică domnul președinte, să vină cu argumente (…).
”Nu e o amenințare. Regulamentul Schengen e foarte clar”
Reporter: Dar dacă amenințăm Olanda cu instanța, nu facem mai mult rău? Dacă Țările de Jos ne spun că avem de rezolvat niște probleme legate de statul de drept, de exemplu, noi în loc să rezolvăm acele chestiuni, amenințăm Olanda că o dăm în judecată.
Maria Grapini: Nu e o amenințare. Încă o dată, Tratatul spune foarte clar ce trebuie făcut, regulamentele în baza tratatului, așa cum este regulamentul Schengen, spune de asemenea punct cu punct ce trebuie făcut, de către un stat membru, pentru a fi în Spațiul Schengen. Atât timp cât se face referire la altceva, ceea ce nu este în regulament, am avut acum un regulament pe pandemie, ce ar fi fost să legăm regulamentul pe pandemie de funcționarea statului de drept? (…)
Reporter: Dar problema de fond rămâne, Olanda va vedea că România în loc să rezolve problemele legate de statul de drept, are țâfnă.
Maria Grapini: Dacă într-un contract, să spunem acum furnizorul de energie, că tot este la modă, are contract cu dvs. și cu mine și este același contract, iar la dvs. îl aplică altfel și la mine altfel, este dublă măsură, corect? Eu mă pot îndrepta asupra celui care nu aplică aceleași puncte din contract mie, așa cum vi le aplică dvs..
Reporter: Suntem de acord că nu există o legătură formală, oficială, directă, între MCV și aderarea la Schengen, dar această legătură au făcut-o în ultimii zece ani mai multe state, Franța, Germania, Finlanda și au renunțat. A rămas acum Olanda. Problema de fond rămâne: cum convingem Regatul Țărilor de Jos să nu mai facă această legătură?
Maria Grapini: Exact ce vă spuneam, prin regulamentul Schengen, literă cu literă, paragraf cu paragraf. Încă o dată spun: MCV-ul este caduc, nu este niciunde, în nici un tratat (…). MCV ar fi trebuit ridicat în momentul în care s-a introdus acest nou sistem, pentru toate statele membre, a fost o cerere, dacă vreți, a mea, a doamnei Norica Nicolai în mandatul trecut, în care am spus haideți să luăm un sistem de măsurare a statului de drept, să-l definim și să-l aplicăm la toate 27 de state (…).
”Reorganizarea justiției este competență națională”
Reporter: Vă întreb altfel, doamnă Grapini, dacă știm că oficialii olandezi se uită la rapoartele MCV și fac această legătură, de ce nu facem în așa fel încât aceste rapoarte să fie pozitive, în loc să venim și să ne văicărim mereu că Olanda ne umilește, cum am tot auzit? Legile justiției au fost modificate recent în Parlament, dar fără a se aștepta avizul Comisiei de la Veneția. Legea avertizorului de integritate a fost slăbită de același Parlament. Or știm cu toții că aceste chestiuni se vor reflecta în raportul MCV la care, vrem-nu vrem, oficialii olandezi se uită.
Maria Grapini: Atenție, să nu ne jucăm cu cuvintele! Comisia de la Veneția nu dă aviz, Comisia de la Veneția dă recomandare. Am trimis la toată presa răspunsul primit de la comisarul pe Justiție, când eu am cerut să avem un regulament, să avem o piață unică, să avem un regulament de răspundere a magistraților pentru toate cele 27 de state, motivând că un om de afaceri poate avea procese în trei state și să nu fie judecat diferit, cetățeanul poate avea procese în mai multe state și să nu fie judecat diferit. Răspunsul comisarului pe justiție a fost foarte clar, era problema desființării SIIJ atunci, anul trecut și s-a spus foarte clar: reorganizarea justiției este competență națională. Noi vă putem da recomandări, Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, comisarul pe Justiție, puteți lua exemplu de bună practică, dar reorganizarea justiției și funcționarea justiției este competență națională.
Reporter: Sigur, dar există anumite standarde europene pe care trebuie să le respectăm, nu poți să reorganizezi justiția cum vrei tu în plan național.
Maria Grapini: Nu cum vrem noi, cum vrea Parlamentul, care este instituția care reglementează într-un stat încă independent, îmi place să cred asta. Asta este Uniune de state care au propriile constituții, propriile parlamente și propriile curți constituționale.
Reporter: Dar ce semnal dă Parlamentul de la București atunci când comisarul european pentru Justiție îi recomandă să aștepte opinia Comisiei de la Veneția, iar Parlamentul nu face asta?
Maria Grapini: De independență. Deci haideți să lămurim lucrurile, Uniunea Europeană nu este federație, încă. Se vrea a fi federație, dar nu este. Atât timp cât tu ca Uniune Europeană și eu am criticat-o foarte tare pe doamna președintă a Comisiei când în ziua votului s-a amestecat, spunând foarte clar: dacă în Italia va ieși dreapta, nu o să vă mai dăm fonduri europene. Președinta CE nu poate da, nu poate lua, ea poate propune, să fie clar! Deci foarte mulți încă nu știu funcționarea UE. Am citit Tratatul, de-l visez. Deci doamna Ursula a greșit flagrant, amestecându-se și dând apă la moară extremismului, pentru că atunci, ce-au zis italienii: a, da? Bine, votăm și poate că s-au mai dus voturi spre dreapta datorită afirmației dumneaei. Deci amestecul în timpul votului este absolut… Dacă în România s-ar fi făcut așa, eram atenționați (…)
Reporter: Dar nu credeți că România dă apă la moară scepticismului sau reticenței olandeze față de aderarea la Schengen, nefăcând ceea ce trebuie?
Maria Grapini: Dacă Olanda nu acceptă de data aceasta, asta spuneam, nu face rău numai României și Bulgariei, ci Uniunii Europene, că va crea euroscepticism exact pe ideea că se aplică dublă măsură, cetățeni de mâna a doua și tot ce auzim noi discutându-se în spațiul public. Așadar, feeling-ul meu este că se va aproba, prin această argumentare serioasă, dar trebuie să o facă președinții celor două state, am informații că bulgarii sunt foarte pregătiți pe a-și susține acest punct de vedere, sper că și România.
https://www.rfi.ro/politica-149948-maria-grapini-olanda-romania-ue-instanta-schengen
RFI – 26 octombrie 2022 – Cosmin Ruscior
