Revista presei internaționale, 31 octombrie 2022

Războiul din Ucraina și numeroasele lui implicații au continuat să acapareze atenția presei internaționale și în acest weekend.
„Putin consideră că lumea intră în «cel mai periculos» deceniu de după 1945”, titra vineri Le Monde, referindu-se la un discurs din ziua precedentă. „Suntem într-un moment istoric. Ne aflăm fără îndoială în fața deceniului cel mai periculos, cel mai important, cel mai imprevizibil”, a declarat Putin, prevestind o „schimbare tectonică a întregii ordini mondiale”. Cu toate acestea, Putin a ales să agraveze situația, suspendând sâmbătă participarea Rusiei la acordul pentru exporturi de cereale prin Marea Neagră, consemnează La Libre Belgique. Pretextul a fost cel mai mare atac cu drone de până acum asupra flotei ruse din golful Sevastopol, însă, remarcă ziarul belgian, „Putin îşi înmulţise criticile severe faţă de acord în ultimele săptămâni”. Rusia „transformă hrana în armă” prin decizia de a se retrage din acord, a reacționat Casa Albă, citată de CNN. Decizia „are un impact direct asupra ţărilor sărace şi asupra preţurilor globale ale alimentelor şi exacerbează crizele umanitare deja grave şi insecuritatea alimentară”. Culmea e că diplomația rusă acuzase vineri Occidentul că „pedepsește țările din Africa şi Asia, împiedicând exporturile de produse agricole”, într-un comunicat citat de agenția TASS. Săptămânalul britanic The Economist observă că Rusia „luase ostatic un mare segment al comerțului mondial cu cereale” încă din februarie. Iar acum pretinde că navele atacate în Crimeea asigurau protecția coridorului de export, drept pentru care Rusia „nu mai poate garanta siguranța navelor de transport civile”. Or, „dat fiind că marina rusă constituie unicul pericol la adresa respectivelor nave, declarația sună ca o amenințare”. Acordul privind cerealele i-a „salvat pe agricultorii ucraineni de la faliment, a ameliorat penuria globală de hrană și a ieftinit alimentele, prevenind căderea în sărăcie extremă a 100 de milioane de oameni, conform ONU”. Colapsul lui poate stimula inflația globală și lasă descoperite porturile ucrainene, acum deminate, în fața atacurilor Rusiei.
Agenția Associated Press reține din același discurs al lui Putin că „Moscova nu are nicio intenţie să folosească arme nucleare în Ucraina”, deși el a reiterat că Ucraina ar plănui să detoneze o „bombă murdară” pentru a da apoi vina pe Rusia. „În fața obstacolelor ridicate de Turcia pentru finalizarea ratificării unei aderări deja aprobate de 28 din cei 30 de membri ai NATO, Suedia și Finlanda și-au reiterat dorința de a parcurge împreună calea aderării”, aleasă „din cauza incertitudinii pe care o generează războiul din Ucraina și a imprevizibilității Rusiei pentru securitatea lor”, relatează ziarul spaniol La Razon. În acest context, ziarul rus Nezavisimaia Gazeta speculează că e „posibil ca arma nucleară a NATO să apară în apropiere de Sankt Petersburg”: „Finlanda și Suedia au pregătit deja proiecte de lege privind aderarea la NATO. În niciunul dintre documente nu sunt trecute restricții privind prezența în aceste țări a bazelor NATO și, lucrul cel mai interesant, a armelor nucleare. Suedia și Finlanda nu doar că vor rupe tradiții îndelungate de neutralitate, ci se vor regăsi în fruntea confruntării dintre Occident și Rusia.”
Acuzațiile Kievului au baze ceva mai solide. Agenția RBC transmite că Ucraina a documentat până acum „aproximativ 40.000 de crime de război comise de ruşi”. Altă agenție ucraineană, Ukrinform, informează că „cele mai frecvente infracțiuni comise de invadatori împotriva copiilor ucraineni includ deportarea și adopția ilegală pe teritoriul Rusiei. Rusia și-a schimbat chiar și legislația pentru a facilita adoptarea copiilor ucraineni de către ruși”. Reuters anunță că „forțele ruse din regiunea Herson sunt angajate în furturi masive de echipamente medicale și ambulanțe, în încercarea de a face zona nelocuibilă”, iar medicii sunt presați să se mute în Rusia. „Ocupanții ruși au avariat unul dintre cele mai mari radiotelescoape din lume, aflat în raionul Ciuhuiv, regiunea Harkiv. Teritoriul radiotelescopului are peste 100 de hectare, iar militarii ruşi au locuit acolo câteva luni, au săpat tranșee, deteriorând echipamentul și distrugând clădirea, care nu va mai putea fi reconstruită”, consemnează și publicația ucraineană Babel. Mai mult, scrie ziarul spaniol 20 Minutos, „pe lângă evacuarea a mii de civili din Herson, armata rusă a jefuit și catedrala orașului și, printre piesele de mare valoare istorică furate, a furat rămășițele lui Grigori Potemkin, erou militar rus din secolul 18”. Rușii pot oferi însă și exemple pozitive. Site-ul independent de știri Meduza, care operează în exil, anunță că Galina Timcenko, fondatoarea şi directoarea publicaţiei, a primit vineri premiul Prix Europa – Continental Media Festival la Categoria Jurnalistul European al Anului. Din discursul ei de la ceremonie: „orice război începe cu o tentativă de a reduce la tăcere jurnalismul independent, cu restrângerea libertății de exprimare. Libertatea de exprimare este întotdeauna prima victimă a unui război”. Revista americană Foreign Policy explică de ce Rusia nu este o democrație: „Numai o Rusie care-și recunoaște crimele comise în numele imperiului poate spera să înceapă reconcilierea cu vecinii și să le câștige încrederea. Gândirea imperială implică dominarea altora, competiție cu vecinii și un împărat la cârmă. Gândirea democratică înseamnă drepturile minorităților, cooperare internațională și cârmuirea de către popor. Dar atât timp cât rușii nu se consideră cetățeni ai propriei țări – ci doar supuși ai conducătorului lor – democratizarea Rusiei nu poate avea loc”.
Un editorial din The Washington Post abordează același discurs de joi, în care Putin a revenit iar la tema „decadenței” Vestului, știind prea bine că va genera titluri în presa occidentală. Astfel, el speră să incite populiștii de dreapta din SUA împotriva sprijinului pentru Ucraina, iar „în Europa și alte părți caută urechi receptive la conducătorii care ezită să susțină Kievul”. Dar ajutoarele pentru Ucraina continuă să vină. Associated Press transmite că „Pentagonul trimite Ucrainei un nou pachet de arme şi alte ajutoare în valoare de 275 de milioane de dolari, demers menit să consolideze efortul de a alunga forțele ruse din zonele-cheie din sud”. Noul premier italian Giorgia Meloni, consemnează agenția ANSA, i-a reconfirmat telefonic președintelui ucrainean „sprijinul deplin pentru Kiev la nivel politic, economic, militar și umanitar din partea Romei”, iar Volodimir Zelenski a invitat-o să viziteze Ucraina. În alte părți influența rusă funcționează mai bine. „Mii de cehi au protestat vineri la Praga, cerând demisia guvernului, alegeri anticipate și discuții cu Rusia pentru aprovizionarea cu gaz înainte de sosirea iernii”, informează Reuters, precizând că e vorba de o colaborare între extrema dreaptă și extrema stângă. The Guardian scrie despre un adevărat „cult al lui Putin în Serbia”, al cărei guvern face o echilibristică delicată, votând la ONU condamnarea invaziei, dar refuzând să se alăture sancțiunilor contra Moscovei. Dar, consideră ziarul, în cazul acestui război „nu poate exista neutralitate. A fi neutru când călăul măcelărește o victimă înseamnă a te alia din punct de vedere moral cu călăul”. Tot Washington Post publică o amplă analiză privind eforturile spionilor ruși de a „submina guvernul pro-occidental al Moldovei”, pornind de la un set de documente rusești ajuns la serviciile secrete de la Kiev. „FSB a direcționat zeci de milioane de dolari de la cele mai mari companii de stat ale Rusiei pentru a cultiva o rețea de politicieni moldoveni și a reorienta țara către Moscova.” Numele cel mai des pomenite în articol sunt Igor Dodon și Ilan Șor. Cotidianul britanic The Telegraph publică un adevărat rechizitoriu intitulat „Germania «liberală» e în continuare un pericol pentru Vest”. „Lumea liberă va sesiza curând că amestecul de ipocrizie, iresponsabilitate și lăcomie al țării riscă să facă din civilizația occidentală un ostatic nu numai al Kremlinului, ci și al altui imperiu al răului: China.” În loc să accepte propunerea francezului Macron de a vizita împreună Beijingul, etalând „un front unit contra Chinei”, cancelarul Scholz a optat să meargă acolo cu o delegație de afaceriști germani, „legitimând astfel transformarea Chinei de către Xi într-un stat polițienesc totalitar”. Iar în privința crizei energetice, Scholz a ales să subvenționeze facturile germane cu 200 de miliarde de euro, „lăsând restul Europei să dârdâie pe dinafară”.
„Dacă unele părți ale Europei vor suferi de frig și foame, iar altele nu, reacția adversă politică presupune un risc ridicat de destrămare a UE, subminând premisa fundamentală a integrării europene: suntem cu toții implicați în acest lucru, împreună”, comentează și portalul european EUObserver, pledând pentru înființarea unui „mecanism european de solidaritate energetică”. Mecanismul „ar transforma o situație de provocare existențială într-o șansă; demonstrând solidaritatea și asigurând că nu e nevoie ca vreo parte a Europei să sufere de frig și foame, ar consolida cooperarea europeană. Le-ar dovedi guvernelor și cetățenilor europeni că integrarea europeană e un element esențial al răspunsului la provocările cu care ne confruntăm, contracarând astfel o reacție adversă politică, care în caz contrar ar urma inevitabil”. The Financial Times se întreabă dacă „Europa va câștiga războiul gazului cu Rusia”, observând că prețul gazelor a scăzut cu 65%, stocurile sunt pline, vremea bună persistă, iar firmele și-au redus consumul, ceea ce înseamnă că UE va trece probabil cu bine de iarnă. Pe de altă parte, problemele mari cu aprovizionarea și prețurile vor face foarte dificilă o poziționare la fel de bună a Europei și la anul. „Așadar, câștigă Europa? Pe termen lung, ea demonstrează că economiile de piață pot găsi o cale de a se descurca. Dar din nefericire mai urmează multe dificultăți.” Săptămânalul german Der Spiegel l-a intervievat pe economistul Nouriel Roubini în contextul în care lumea se confruntă cu multiple crize, cele mai grave fiind socotite clima, războiul și inflația. Roubini consideră că „Al treilea Război Mondial efectiv a început deja, cu siguranță în Ucraina și în spațiul cibernetic”. Întrebat cum apreciază șansele de supraviețuire ale democrației în fața sistemelor autoritare precum Rusia și China, economistul a replicat: „Sunt îngrijorat. Democrațiile sunt fragile când apar șocuri puternice. Atunci apare mereu vreun bărbat macho care spune «Eu voi salva țara» și care dă toată vina pe străini. E exact ce a făcut Putin cu Ucraina. Erdogan ar putea face același lucru la anul cu Grecia, încercând să genereze o criză, fiindcă altfel poate pierde alegerile. Dacă Donald Trump va candida din nou și va pierde, le-ar putea cere fățiș de data aceasta adepților supremației albe să ia cu asalt Capitoliul. Am putea vedea violență și un război civil real în SUA.” (Andrei Suba, RADOR)