În timp ce Comisia Europeană caută soluții de suplimentare a sprijinului financiar pentru Ucraina, după cum reține Politico, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, s-a deplasat la Kiev, după o serie de lovituri cu rachete lansate de ruşi asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, scrie Evropeiska Pravda. Oficialul european a subliniat necesitatea creșterii sprijinului pentru sectorul energetic ucrainean și a etichetat atacurile Rusiei ca fiind „o tactică inumană de a provoca suferință, în prag de iarnă”, citează publicația ucraineană. În context, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să discute cu omologii săi rus, Vladimir Putin, şi ucrainean, Volodimir Zelenski, despre acordul privind exporturile de cereale ucrainene, a anunţat ministrul turc de Externe, Mevlüt Cavusoglu, citat de La Libre Belgique. La rândul său, președintele rus Vladimir Putin cere angajamente din partea Ucrainei că nu va exista nicio ameninţare pentru securitatea navelor civile destinate exporturilor de cereale, menționează Newsweeek. Statele Unite au „calificat această solicitare drept o extorcare sau o pedeapsă colectivă, notează Le Figaro.
Între timp, în vederea aderării la NATO, premierii Finlandei și Suediei au cerut Ungariei și Turciei să le aprobe solicitările, dar Ankara a subliniat că nu va renunța la obiecțiile sale, în lipsa unor noi extrădări ale unor suspecți care, în opinia sa, ar fi teroriști, scrie The Guardian. Presa suedeză a relatat că noul premier al Suediei, Ulf Kristersson, ar urma să aibă o reuniune bilaterală, la Ankara, la câteva zile după vizita pe care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, o va efectua vineri, în capitala turcă, pentru convorbiri bilaterale. Potrivit agenției turce Anadolu, în cursul unei convorbiri telefonice de săptămâna trecută, Erdoğan i-ar fi spus premierului suedez că “împiedicarea organizațiilor teroriste de a bloca aderarea Suediei la NATO și relațiile țării cu Turcia se reunesc într-un singur interes”. În plus, Suedia este pregătită să ia în considerare instalarea de arme nucleare pe teritoriul său, odată ce va deveni membră a Alianței Atlantice, a declarat Ulf Kristersson marți, alături de omologul său finlandez Sanna Marin, în cadrul unei conferințe de presă comune, la Helsinki, notează Le Nouvel Observateur.
Pentru prima dată în trei ani, liderii Ligii Arabe s-au reunit, pentru două zile, la un summit desfăşurat în capitala Algeriei, pe fondul conflictelor care agită regiunea, mai ales cele din Siria și Libia, și a diviziunilor existente între țările membre ale Ligii, informează France24. Asharq Al-Awsat se întreabă dacă acest summit va ajuta la rezolvarea dosarelor regionale și menționează că pe agenda liderilor arabi se află teme precum un angajament pentru unitatea Yemenului, condamnarea Iranului pentru alimentarea conflictelor sectare, în special în regiunea Golfului Persic, adoptarea unei solicitări către Turcia de retragere din teritoriile irakiene, în conformitate cu rezoluția Ligii Arabe din 2015, acordarea de sprijin economic și politic Libanului, în vederea păstrării stabilității, securitășii și suveranității țării, găsirea unei soluții politice cuprinzătoare pentru Siria și respingerea oricărui amestec străin în soluționarea situației din Libia.
În același timp, în așteptarea Conferinței ONU privind schimbările climatice, care se va desfășura la Sharm el Sheikh, Egiptul a subliniat că va adopta o viziune cuprinzătoare privind provocările climatice, după cum l-a asigurat președintele Abdel-Fattah El-Sisi pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, anunță Al Ahram. Președintele egiptean a explicat că această viziune de ansamblu va ține cont de nevoile țărilor în curs de dezvoltare și de capacițățile țărilor dezvoltate, în vederea stabilirii unor ținte sustenabile, detaliază Al Ahram.
În vremuri tulburate de pandemie, schimbări climatice, un război cu amenințare nucleară, facturi uriașe, raționalizarea energiei și inflație, dicționarul Collins a ales cuvântul englezesc al anului, și anume ”permacrisis”, un neologism care indică ”o perioadă prelungită de instabilitate și insecuritate”, anunță La Stampa. Pe scurt, noua normalitate este o anxietate constantă, o supraviețuire în echilibrul dintre preocuparea pentru ceea ce se întâmplă și pentru ceea ce se mai poate întâmpla. Ziarul italian amintește că un termen similar a fost folosit de Hannah Arendt, în cartea sa intitulată ”Criza culturii”, subliniind că orice criză care apare într-un anumit loc poate fi replicată apoi oriunde. (Cristina Zaharia)/czaharia
