Context
Pe data de 3 noiembrie 1957 competiția tehnologică dintre Uniunea Sovietică și Statele Unite a atins un nou moment critic, prin lansarea celui de-al doilea model sovietic Sputnik, cu o cabină pentru pilot inclusă. Primul model Sputnik fusese lansat în octombrie 1957 și nu a avut o cabină interioară, lansarea fiind doar pentru a se proba dacă poate ajunge în spațiu. Primul model a ajuns pe orbita Pământului, dar nu a avut o cabină interioară propriu-zisă. După succesul primului model Sputnik, Nikita Hrușciov, primul secretar al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică, i-a ordonat lui Sergei Korolev, inginerul șef al programului spațial sovietic, să se întoarcă la treabă pentru ca Uniunea Sovietică să sărbătorească cea de 40-a aniversare a Revoluției bolșevice, cu o altă lansare, a unui nou prototip.
Sputnik II a devenit astfel cel de-al doilea satelit construit de mâna omului, dar cu obiective mult mai ambițioase decât primul. La bordul său, satelitul avea diferite instrumente de observare, supraveghere pentru a putea surprinde spațiul, dar și un câine, pe nume Laika. Experimentul cu Laika a fost făcut pentru a testa și condițiile de rezistență la încălzire din interiorul satelitului.
Lansarea satelitului
În dimineața zilei de 3 noiembrie 1957, Uniunea Sovietică lansa în secret un satelit din teritoriul Kazahstanului de astăzi, atașat de o rachetă intercontinentală modificată, ICBMR-7, un model similar cu cel folosit pentru Sputnik 1, 212 x 1,660 de km orbită, într-o perioadă de 103.7 minute. Sputnik 2 nu a fost proiectat să se detașeze de racheta balistică R-7, cum a fost primul model, și a avut inclus și un spectrofotometru, pentru a măsura date privind radiația solară. Sovieticii mai făcuseră teste de lansare la mare altitudine cu câini, lucru care le-a furnizat experiența de care aveau nevoie. Laika a trecut printr-un proces riguros de antrenament, pentru lansarea acestui proiect.
Capsula pilotului unde a fost așezată Laika a fost izolată, presurizată, cu un sistem de ventilare, care pompa oxigenul și menținea temperatura la 15 grade. Cabina conținea și un sistem automat care pompa o substanța gelatinoasă ce reprezenta un substituent pentru mâncare. Laika a fost prevăzută cu un ham prin care au fost observate pulsul și bătăile inimii. Cabina a fost proiectată însă pentru a asigura oxigen pentru o perioadă de maxim 10 zile, fără un plan de rezervă pentru a asigura oxigen după cele 10 zile. Laika a simțit puțin stres la lansare, însă totul a fost bine și după o perioadă scurtă stresul a dispărut. În timpul zborului sistemul de ventilație s-a defectat, iar cabina a ajuns la temperatură de 40 de grade. Din păcate, după câteva ore, Laika a murit din pricina supraîncălzirii cabinei. Drepturile animalelor nu reprezentau o preocupare importantă și, ulterior, sovieticii și-au construit propaganda pe baza animalelor care zburau în spațiu, câini mai ales, pe care îi afișau în conferințe de presă îmbrăcați în costume spațiale.
Satelitul a staționat pe orbită timp de 162 de zile, reintrând în atmosfera pământului pe 14 aprilie 1958. Prin acest experiment, sovieticii au reușit să determine Casa Albă să considere cursa spațială o problemă prioritară. La rândul lor, tot în anul 1958, în ianuarie, oamenii de știință americani au lansat și ei un model de satelit Explorer 1.
Sputnik II a reprezentat la vreme aceea cel mai avansat obiect științific care a dus călătoria în spațiu la un nou nivel. (Autor: Alexandru Balaci)
Bibliografie
https://www.history.com/this-day-in-history/sputnik-launched
https://aas.org/posts/news/2016/11/month-astronomical-history-launch-sputnik-2
https://nssdc.gsfc.nasa.gov/nmc/spacecraft/display.action?id=1957-001B
https://www.newyorker.com/tech/annals-of-technology/remembering-laika-space-dog-and-soviet-hero
https://www.britannica.com/technology/Sputnik
