Temperaturile din Europa au crescut de peste două ori mai mult decât media globală în ultimii 30 de ani, a anunțat miercuri Organizaţia Meteorologică Mondială, subliniind că efectele acestei încălziri sunt deja vizibile prin secetă prelungită, incendii de pădure și topirea ghețarilor de pe continent, iar continuarea acestei tendințe va afecta societatea, economiile și ecosistemul, scrie The Guardian. Deocamdată însă, o lună octombrie neobișnuit de caldă și preziviunile unei ierni blânde ajută Europa, printr-un consum mai redus de energie, să treacă prin criza energetică declanșată de invadarea Ucrainei de către Rusia, constată Euronews. Chiar și așa, prețurile mari la energie slăbesc puterea industrială a Europei, activitatea ajungând în luna octombrie la cel mai scăzut nivel din mai 2020 încoace, ceea ce semnalizează că Bătrânul Continent se îndreaptă spre recesiune, adaugă Euronews.
Între timp, Rusia revine la acordul privind transportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră, după ce a primit garanții scrise din partea Ucrainei că nu va folosi coridorul cerealelor pentru acţiuni militare împotriva Moscovei, au declarat, miercuri, surse din cadrul Ministerului rus al Apărării, citate de agenția Tass, adăugând că acest lucru s-a întâmplat datorită medierii de către ONU și Turcia. Ca efect al acestui anunț, prețul grâului, porumbului și al rapiței a scăzut miercuri, inversând trendul de creștere înregistrat în ultimele zile, constată BBC. The Guardian consideră că această ”sucire umilitoare” a Rusiei oferă o lecție cu privire la așa-numitul ”bluff” al lui Putin. „După ce a suspendat acest acord, a devenit foarte clar că Moscova nu a avut niciun plan”, mai ales că acțiunile Rusiei riscau să înfurie liderii din Africa și Orientul Mijlociu de la care Putin încearcă să obțină favoruri diplomatice”, astfel că ”în fața perspectivei de a bloca navele care transportau cereale din Ucraina sau de a admite tacit că amenințările sale de a face acest lucru au fost o cacealma, liderul de la Kremlin a optat să nu reaprindă criza alimentară globală”, conchide The Guardian.
New York Times citează declarații ale mai multor înalți oficiali americani, conform cărora ”o serie de șefi ai armatei ruse au discutat despre când și cum ar putea folosi în Ucraina armament tactic nuclear”. Potrivit cotidianului american, Vladimir Putin nu a participat la aceste discuții, purtate într-un moment în care Rusia își intensifică retorica pe teme nucleare, dar se vede silită și să dea înapoi pe câmpul de luptă. ”Însă faptul că niște șefi ai armatei ruse au purtat asemenea discuții a alarmat Administrația Biden din cauză că acest lucru demonstrează nemulțumirea generalilor ruși față de eșecurile lor de pe front, dând totodată de înțeles că amenințările voalate ale lui Putin pe tema armamentului nuclear nu s-ar limita doar la vorbe goale. Totuși, oficialii americani spun că nu dețin probe care să dovedească faptul că rușii ar aduce pe front armament nuclear și nici care să indice alte măsuri tatice vizând pregătirea unui asemenea atac”, mai notează New York Times. Pe de altă parte, Washingtonul acuză Coreea de Nord că oferă în secret armament Rusiei, scrie Politico. Vorbind despre un ”număr semnificativ de obuze de artilerie”, consilierul pentru securitate al Casei Albe, John Kirby, a comentat că ”acest lucru este un semn nu numai pentru gradul în care Phenianul este dornic să-și consolideze în continuare susținerea pentru Rusia, dar este și un semn al lipsurilor și al nevoilor Rusiei în ceea ce privește propriile echipamente de apărare”. Și New York Times este de părere că ”Rusia se orientează spre state paria pentru aprovizionare”.
La rândul lui, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu se arată preocupat că numărul grupurilor NATO în Europa de Est a crescut de 2,5 ori. ”Se creează noi grupuri tactice de batalioane multinaționale în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia. Numărul acestor grupuri din februarie 2022 a crescut de 2,5 ori și sunt formate din peste 30.000 de oameni, iar, în viitorul apropiat, efectivul acestora ar putea crește și mai mult”, a spus Șoigu la şedinţa Colegiului comun cu Ministerul Apărării din Republica Belarus, potrivit agenției ruse Tass, care mai notează și că în aceste condiţii, Ministerul Apărării al Rusiei consideră o prioritate asigurarea securităţii militare a Uniunii Statale Rusia-Belarus.
De la Budapesta, cotidianul Nepszava constată că ”în Ungaria sunt tot mai mulţi diplomaţi ruşi, iar majoritatea dintre ei lucrează, probabil, pentru serviciile de informaţii”. ”Într-un an, numărul lor a crescut cu aproape o treime, respectiv cu 30%, în timp ce majoritatea țărilor UE expulzează din ce în ce mai mulți diplomați ruși din cauza invaziei lansate de Moscova împotriva Ucrainei”. ”Subiectul privind diplomaţii rusi va fi dezbătut și în ședința Comisei de securitate naţională a Parlamentului, deoarece președintele comisiei, membru al partidului Jobbik, a semnalat că va întreba cu siguranță serviciile despre acestă chestiune”, mai scrie Nepszava, adăugând și că ”potrivit semnalelor, Guvernul Orbán nu pare să fie prea îngrijorat de această chestiune”. Pe de altă parte, rușii care fug din Rusia lui Putin își găsesc refugiu în Serbia, iar Belgradul s-a transformat în noua ”Casablanca” a Europei, remarcă Bloomberg, citându-l pe președintele sârb, Aleksandar Vucic. De la începerea conflictului din Ucraina peste 100.000 de ruși și-au găsit un adăpost sigur în Serbia, mulți dintre ei reușind chiar să-și demareze propria afacere. Astfel, anul acesta rușii au înființat în Serbia 2.321 de companii, față de numai 158 în 2021. Potrivit Bloomberg, rușii au venit în trei valuri: mai întâi persoanele înstărite și profesioniștii în încercarea de a-și salva companiile de sancțiunile internaționale, apoi au sosit familiile pe timpul verii, iar cel mai mare val a sosit după ce Putin a ordonat mobilizarea la armată. Însă noile sosiri au perturbat piața imobiliară, iar prețurile chiriilor s-au dublat ca urmare a cererii mari de spații de locuit și lucru. În centrul Belgradului, chiria unui apartament cu un singur dormitor a crescut de la 300 de euro la cel puțin 600 de euro pe lună, în condițiile în care pentru mulți localnici salariul mediu este în jur de 800 de euro, mai notează Bloomberg./cciulu
(Carolina Ciulu – RADOR)
