Ecografia musculoscheletală este o metodă de investigație nedureroasă, neiradiantă, non invazivă, de explorare imagistică a aparatului locomotor. Cu ajutorul ultrasunetelor se pot vizualiza mușchii, tendoanele, unele ligamente, parțial articulațiile, formațiuni tumorale de la nivelul membrelor. Frecvent mai este numită și ecografia de părți moi.
Dr.Diana Mihaela Dureci, medic primar Ortopedie și Traumatologie, competență ecografie musculoscheletală, face precizări cu privire la importanța și utilitatea acestei investigații.
Reporter: Care sunt afecțiunile care pot fi depistate cu ajutorul ecografiei musculoscheletale?
Dr.Diana Mihaela Dureci: În primul rând leziunile traumatice. Se pot diagnostica și evalua rapid rupturi musculare, tendinoase, poate fi utilă și în cazul unor entorse, care presupun o leziune a ligamentelor ce pot fi vizualizate ecografic. Uneori, examenul clinic poate fi dureros și înșelător, dar ecografia ne poate oferi oportunitatea de a constata dacă există o leziune severă, ajutând în cazul acesta la stabilirea unei atitudini terapeutice potrivite. Este utilă și în cazul afecțiunilor mai vechi, dar la fel de dureroase, și anume afecțiunile tendinoase, cum este tendinopatia coafei rotatorilor, leziunile de supraspinos(tendon de la nivelul umărului), unde pot apărea rupturi progresive, bursitele. Putem diagnostica tendinite, inflamații ale tendonului, frecvente la nivelul pumnului, fasceita plantară (inflamația fasciei plantare manifestată prin durere calcaneană). Sunt cazuri în care, dacă sonda cu care se efectuează ecografia este suficient de performantă, putem evalua modificări ale unor nervi care sunt mai expuși la sindroame de compresie, cum ar fi Sindromul de Tunel Carpian, compresia nervului cubital la nivelul cotului. Ecografia musculoscheletală este folosită mult în reumatologie, unde reumatologii evaluează cât de inflamată este articulația, cu ajutorul funcției Doppler. Aceasta funcție ne poate orienta și în ceea ce privește caracterul unei formațiuni tumorale, dacă are semne de benignitate sau malignitate, putând decide astfel dacă și cu ce investigații să continuăm. Este folosită în screeningul displaziei de șold, ecografia de șold la sugar, ideal la vârsta de șase săptămâni și dacă astfel se depistează o problemă la nivelul șoldului, ulterior ortopedul pediatru poate interveni pentru a remedia problema rapid și fără multe consecințe.
Reporter: Ecografia musculoscheletală este folosită numai pentru diagnostic sau pot fi făcute și manevre terapeutice?
Dr.Diana Mihaela Dureci: Pot fi făcute și manevre terapeutice. Se pot face puncții ecoghidate, pentru a evacua sau pentru a infiltra, pentru a efectua o biopsie. Sunt anumite zone care sunt mai puțin accesibile medicului și în felul acesta vedem exact cum și unde injectăm.
Reporter: La nivelul umărului, la nivelul genunchiului sau la ce nivel?
Dr.Diana Mihaela Dureci: Genunchiul și umărul sunt articulații la nivelul cărora ortopezii, în general, realizează puncții fără ghidaj ecografic, utilizând doar repere anatomice. În cazul în care se dorește puncția țintită a unei articulații sau a unei anumite structuri, ecografia este de un real ajutor. De exemplu, șoldul este o articulație la nivelul căreia este mai prudent ca orice puncție să fie realizată sub ghidaj, fie ecografic, fie radiologic. De asemenea, în cadrul tratamentului pentru diverse tendinite, se mai pot efectua infiltrații cu substanțe antiinflamatoare. Aceste substanțe injectate în masa tendonului pot produce leziuni locale, leziuni care pot fi evitate dacă infiltrația este făcută sub ghidaj ecografic.
Reporter: Care sunt avantajele față de alte metode imagistice(CT, RMN)?
Dr.Diana Mihaela Dureci: În primul rând nu o putem compara cu nici una dintre ele, chiar dacă e o metodă de investigație pentru că fiecare are utilitatea ei în practica ortopedică. Avantajul principal este rezultatul rapid. Eu am norocul de a avea un ecograf în cabinet și de a putea efectua o ecografie în cadrul consultației, în cazul în care patologia o impune, la RMN rar se găsește o programare de pe o zi pe alta. Examinarea în dinamică este un alt avantaj. De exemplu. dacă vreau să supraveghez o leziune recentă, este foarte simplu, pacientul vine la un anumit interval de timp pentru a vedea evoluția mult mai clar și obiectiv decât dacă s-ar urmări doar răspunsul clinic local. Dincolo de dinamica timpului, putem să vedem în dinamică o articulație, putem să vedem dacă un tendon este instabil. De exemplu, la nivelul umărului, tendonul bicepsului, se fac niște probe speciale pentru a vedea dacă este stabil, lucru care la RMN nu se poate întâmpla. Ecografia poate fi o alternativă în cazul pacienților care suferă de claustrofobie și nu pot efectua RMN, cu precizarea ca doar anumite leziuni pot fi evaluate ecografic. Uneori, după examinarea ecografică se poate recomanda un RMN sau CT pentru a completa bilanțul leziunilor asociate. CT-ul, în specialitatea mea, este destinat preponderent leziunilor osoase, fracturi, defecte osoase.
Reporter: Care sunt limitele ecografiei?
Dr. Diana Mihaela Dureci: Sunt determinate de limitele metodei. Prin intermediul ultrasunetelor nu putem evalua structuri mai profunde, cum este meniscul, cartilajul, patologia osoasă. Sunt limitele impuse de performanțele tehnice ale aparatului. Ecografia este o investigație dependentă de operator, deci limita este dictată și de știință și de priceperea celui care o efectuează.
Interviu realizat de Emilia Radu
Informațiile prezentate în această rubrică au caracter orientativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate