Războiul din Ucraina, rezultatul alegerilor din SUA și întâlnirea Joe Biden-Xi Jinping sunt temele majore abordate cu predilecție de presa internațională.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a proclamat retragerea trupelor ruse din Herson drept „începutul sfârșitului războiului”, cu ocazia unei scurte vizite în oraș, relatează Rai News. Armata ucraineană, citată de agenția Unian, a anunțat luni că a reușit să elibereze până acum 12 localități din regiunea Luhansk, dar cu prețul unor lupte „foarte grele” pentru „fiecare metru de pământ”, întrucât Rusia a adus în zonă un „număr imens de oameni recent mobilizați”, deși aceștia sunt „slab înarmați și prost pregătiți”. Între timp, la Ankara au loc discuții între șefii serviciilor secrete din SUA și Rusia, transmite Reuters. Kievul a fost informat în prealabil, iar întâlnirea nu e dedicată negocierilor de pace, ci, pe lângă un avertisment american privind „consecințele utilizării armelor nucleare de către Rusia”, discuțiilor despre „o serie de probleme restante” precum neproliferarea nucleară, exportul de cereale prin Marea Neagră, un posibil schimb de prizonieri între SUA și Rusia și războiul din Siria. Întâlnirea a fost confirmată ulterior și de Kremlin prin intermediul agenției Tass, deși n-au fost precizate și subiectele abordate. O analiză publicată în The Guardian apreciază că o înfrângere categorică a Rusiei ar avantaja cel mai mult Europa de Est în frunte cu Polonia, transformând regiunea dintr-o periferie într-o contrapondere la Europa de Vest, implicată într-o alianță mai strânsă cu SUA contra Chinei. După războiul rece Europa de Vest s-a sprijinit pe trei piloni: „energia rusească, piețele chinezești și securitatea americană”. Acum primul pilon „a dispărut, iar cel de-al doilea ar putea deveni prețul celui de-al treilea”. Portalul european Politico semnalează că miniștrii de externe ai UE au început luni lucrul la un nou document privind strategia față de Rusia pentru a înlocui un text depășit, nemodificat din 2016. Noile principii prevăd „izolarea internațională” a Rusiei, „sprijinirea vecinilor UE”, „colaborare strânsă cu aliații din NATO”, „susținerea societății civile din Rusia” și „îmbunătățirea adaptabilității UE”. O amplă analiză intitulată „Imperiul rus trebuie să moară” publică și revista americană The Atlantic. Cea mai bună cale de a ajuta Rusia să se schimbe este să ajutăm Ucraina să-și recupereze teritoriile și să înfrângă imperiul; „înfrângerea e singura cale către modernitate”; „eșecul militar e necesar pentru crearea unei societăți deschise, mai prospere”. Iar între timp „nimeni n-ar trebui să-i recunoască lui Putin dreptul de a defini ce înseamnă să fii rus”.
„Alegerile americane de mijloc de mandat sunt importante atât pentru SUA cât și pentru restul lumii”, apreciază ziarul turc Sabah. „Dacă ar fi venit așa-zisul val roșu și republicanii ar fi câștigat majoritatea în Congres, l-ar fi pus pe Biden în imposibilitatea de a mai guverna. Dar nu s-a întâmplat. De ieri democrații și-au asigurat majoritatea în Senat. Există o posibilitatea mare ca republicanii să obțină Camera Reprezentanților. Dar acest lucru nu va fi suficient pentru ca ei să proclame victoria sau să-l transforme pe Biden în rățușca șchioapă.” Publicația spaniolă 20 Minutos reține că facțiunile republicane se acuză reciproc pentru eșec: „Donald Trump l-a învinovăţit pe liderul minorității republicane din Senat, Mitch McConnell, pentru eșecul electoral”; „senatorul republican Bill Cassidy i-a învinuit pe politicienii aliniați lui Trump că s-au concentrat pe probleme «depășite», precum acuzaţiile de «fraudă electorală» din 2020, mai degrabă decât pe criminalitate și economie”. Britanicul The Telegraph avertizează că democrații continuă să fie în dezavantaj: l-au umilit atât de mult pe Trump la aceste alegeri „încât interesul republicanilor se reorientează spre guvernatorul Floridei, Ron DeSantis”. El se profilează ca un candidat viabil la prezidențiale – „un nou Trump, mai experimentat și mai sofisticat” -, exact genul de candidat care democraților le lipsește. The New York Times consideră însă că era Trump nu a apus încă. „Cum poți declara înfrântă o mișcare construită pe baza refuzului de a accepta înfrângerea? Trump și simpatizanții săi își alimentează reciproc cele mai rele tendințe de atâta timp încât e imposibil să-i mai separi temperamentul ori strategia de cele ale Partidului Republican.” Săptămânalul britanic The Economist apreciază că lui Joe Biden îi va fi mai dificil să-și pună în aplicare politica externă în urma avansului electoral al republicanilor, fie el și mai modest decât se anticipa. „Aprecierea personală slabă a lui Biden și perspectiva unei candidaturi la președinție a lui Trump în 2024 conferă multă incertitudine alianțelor pe care Biden încearcă să le reconstruiască. Iar în următorii doi ani e probabil ca Biden să se confrunte cu un mediu politic intern mai dificil, care sigur îi va obstrucționa relațiile cu lumea.”
„Joe Biden şi omologul său chinez, Xi Jinping, s-au întâlnit pentru prima dată faţă în faţă de când președintele american şi-a preluat mandatul în urmă cu doi ani. Casa Albă a anunţat că Xi a fost în concordanţă cu Biden în a se opune folosirii armelor nucleare în cursul războiului din Ucraina”, transmite BBC. „Xi Jinping i-a spus lui Biden că problema Taiwanului este «în centrul intereselor de bază ale Chinei» și «prima linie roșie» care nu trebuie traversată în relațiile bilaterale”, precizează Reuters. Biden a adus în discuție subiecte dificile în timpul întâlnirii de trei ore, inclusiv obiecțiile SUA față de „acțiunile coercitive și din ce în ce mai agresive ale Chinei față de Taiwan”, „practicile economice non-piață”, ca și practicile Beijingului în „Xinjiang, Tibet și Hong Kong și respectarea drepturile omului în sens mai larg”. „SUA și China sunt de fapt pe poziții opuse în toate dosarele principale, de la Taiwan la războiul din Ucraina, de la Coreea de Nord la transferul de tehnologie și până la reorganizarea noii ordini mondiale. Poate singurul punct real comun pe care cele două părți îl împărtășesc la întâlnire îl constituie tocmai speranțele limitate cu privire la ceea ce ar putea ieși de aici”, comentează publicația italiană Il Fatto Quotidiano. The Wall Street Journal se declară dezamăgit de lipsa unei strategii economice americane referitoare la Taiwan: „Biden nu-și permite să trădeze slăbiciune în privința angajamentului american de a apăra Taiwanul, care trebuie să fie susținut imediat de active militare americane și aliate. Însă Biden își afectează propria politică – și interesele SUA – prin faptul că nu are o strategie economică credibilă în privința Taiwanului și a restului regiunii Asia-Pacific”. The Washington Post consideră că „predarea Hersonului de către Rusia arată cât de mult s-a înșelat Xi dirijând China spre o relație «fără limite» cu Moscova și presupunând că Vestul decadent nu se va opune unei agresiuni teritoriale. Biden n-ar trebui să ezite să-i reamintească lui Xi aceste realități și să încerce să-i obțină cooperarea spre a-l determina pe Putin să schimbe complet cursul”. Revista americană Foreign Affairs prezice că Beijingul va avea în viitorul apropiat o abordare prudentă. „Noul Politburo nu este un cabinet de război. În ciuda marii lor loialități pentru Xi, noii lideri ai partidului sunt în general tehnocrați calculați. În loc să planifice pentru o Chină agresivă, închistată și extrem de autocrată, SUA ar trebui să se aștepte ca Beijingul să continue să guverneze într-o manieră stabilă și predictibilă, fie și numai pentru că China se confruntă cu provocări majore care determină Politburo-ul să-și dorească stabilitate.”
Andrei Suba, RADOR
