Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape războiul din Ucraina dar acordă atenție și altor evenimente importante din sfera politică. Războiul din Ucraina a fost de altfel și principalul subiect al summitului G20 din Bali. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut țărilor participante la G20 să facă presiuni asupra Moscovei pentru oprirea războiului și pentru încetarea amenințărilor nucleare, scrie la Stampa. „Adunarea Generală a ONU a aprobat cu 94 de voturi pentru, 14 împotrivă și 73 de abțineri o rezoluție prin care cere ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru încălcarea dreptului internațional în Ucraina. Textul solicită celor 193 de țări membre ale Națiunilor Unite să creeze un registru internațional, pentru a documenta cererile de daune, pierderi sau vătămări cauzate ucrainenilor de către Rusia”. Moscova a catalogat rezoluția „nulă din punct de vedere juridic”, fără a explica însă motivele. De la G20, China și Statele Unite au transmis un semnal de disponibilitate pentru a repara relațiile bilaterale la prima întâlnire față în față între Joe Biden și Xi Jinping, de când președintele american a preluat mandatul la Casa Albă, dar Taiwan se menține „linia roșie” a relațiilor dintre Beijing și Washington, mai scrie La Stampa.
În Bali, Joe Biden şi Xi Jinping evită „războiul rece”, titrează Les Echos. „Cu ocazia unei întâlniri faţă în faţă de peste trei ore în Bali, în marja G20, liderii american şi chinez au reuşit să pună în scenă o liniştire a relaţiilor lor bilaterale după o perioadă de tensiuni care a speriat ţările din Asia. „Sunt absolut convins că nu va fi nevoie de război rece cu China”, a susţinut preşedintele american. „Este sigur că vom intra într-o competiţie viguroasă, dar nu căutăm un conflict”, a insistat el. După un episod cu puternice tensiuni bilaterale, marcate în special de presiunea Beijingului asupra Taiwanului, de refuzul regimului chinez de a condamna invadarea Ucrainei de către Moscova sau de instituirea, de către Washington, de noi restricţii comerciale dure împotriva întreprinderilor chineze, liderii celor mai mari două puteri economice ale planetei au încercat să-şi analizeze diferendele. Cei doi lideri s-au văzut recent întăriţi politic, fiecare pe scena sa naţională. Xi Jinping a primit, fără vot democratic, un al treilea mandat de cinci ani în octombrie de la Partidul comunist. Iar Partidul Democrat al lui Joe Biden şi-a păstrat, împotriva oricărei aşteptări, controlul asupra Senatului american, comentează Les Echos.
În marja summitului G20 din Bali, preşedintele francez Emmanuel Macron i-a cerut omologului lui chinez, Xi Jinping, să intervină pe lângă liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, pentru a-l convinge să se întoarcă la „masa negocierilor” în conflictul din Ucraina, scrie Le Figaro. Liderul francez a făcut de altfel apel la omologul lui chinez să-şi „unească forţele” împotriva războiului din Ucraina, subliniind că „stabilitatea” lumii este şi „în interesul” Chinei. E bine „să ne unim forţele pentru a răspunde în acelaşi timp marilor provocări internaţionale”, precum clima dar și războiul din Ucraina, a arătat Macron.
Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a apreciat „nerealiste” condiţiile ucrainene pentru începerea negocierilor pentru a pune capăt războiului, scrie La Libre Belgique. „Toate problemele provin din partea ucraineană, care refuză categoric negocierile şi avansează revendicări evident nerealiste şi care nu sunt adecvate situaţiei”, a declarat el. Serghei Lavrov a denunţat de altfel caracterul „rusofob” al intervenţiei dlui Zelenski în faţa G20 și a acuzat din nou Occidentul că duce un „război hibrid” contra Rusiei folosindu-se de Ucraina.
Rachetele rusești au ajuns și pe teritoriul NATO, în Polonia, unde au ucis două persoane lângă satul Przewodow, la aproximativ opt kilometri de granița cu Ucraina, scrie The Telegraph. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a convocat de urgență o reuniune a comitetului național de securitate pentru a analiza situația de criză. Rachetele lansate de Rusia asupra rețelei ucrainene de energie au ajuns și în țări vecine, lovind o țară membră NATO, Polonia, și întrerupând energia într-o mare parte al Moldovei, arată Associated Press. Președintele Lituaniei, citat de Euronews, a declarat că informațiile privind cel puțin două explozii „sunt îngrijorătoare”. „Menținem un contact strâns cu prietenii polonezi. Lituania este solidară cu Polonia. Fiecare centimetru din teritoriul NATO trebuie apărat”. Ministrul Apărării din Letonia a scris că „Regimul criminal rusesc a lansat rachete care au aterizat și pe teritoriul NATO, în Polonia. Letonia se află alături de prietenii polonezi și condamnă această crimă”. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a convocat la rândul său consiliul de apărare al Ungariei, după ce rachetele au căzut pe teritoriul Poloniei, mai scrie Euronews.
Pe fondul războiului din Ucraina, creşterea economică încetineşte, iar Europa se îndreaptă spre recesiune, notează Euronews. „Războiul din Ucraina cântărește foarte mult asupra previziunilor economice de toamnă, produsul intern brut al zonei euro și al întregii uniuni în trimestrul al treilea a crescut doar cu 0,2 la sută, mult mai puțin decât procentele de 0,8 și 0,7 înregistrate în trimestrul precedent. Datele provin din cel mai recent raport Eurostat, din care reiese că între lunile iulie și septembrie a încetinit şi crearea de locuri de muncă, unde s-a înregistrat o creştere de doar 0.2 la sută. Mulți experți prevăd că până la sfârșitul anului, Uniunea ar putea intra în recesiune. Creșterea inflației, prețurile ridicate la energie și instabilitatea generală cauzată de conflict afectează mult situația economică, dar şi pe cea socială”, mai arată Euronews.
Comisia Europeană va face o nouă evaluare pentru a reafirma pregătirea Bulgariei, României și Croației de a intra în Schengen, informează postul de radio Darik din Bulgaria. Miercuri, comisarii europeni vor aproba în cadrul şedinţei lor săptămânale o nouă evaluare a măsurilor luate de cele trei state pentru îndeplinirea criteriilor Schengen. Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene, evaluarea va reafirma pregătirea acestora de a adera la Schengen în totalitate. Bulgaria, România şi Croaţia au primit deja avizul pozitiv al Comisiei Europene de a adera cu drepturi depline la spaţiul Schengen. Parlamentul European a sprijinit această evaluare şi a insistat ca cele trei ţări să se alăture spaţiului european fără controale la frontieră de anul viitor şi ca decizia să fie luată până la sfârşitul acestui an. Se aşteaptă ca problema să fie supusă la vot în Consiliul UE, la începutul lunii decembrie, fiind necesară unanimitatea pentru o decizie pozitivă.
Parteneriatul strategic cu România este de mare ajutor în ceea ce privește evitarea recesiunii economice, crearea securității energetice și gestionarea fluxului de imigranți, motiv pentru care Ungaria este interesată să-l mențină, a declarat ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, citat de Magyar Hirlap. După ce l-a primit la Budapesta, pe omologul său român, Bogdan Aurescu, Szijjártó a arătat că „actualele guverne ale celor două țări au un obiectiv clar, ușor de înțeles și vizibil pentru toată lumea, iar în ceea ce priveşte parteneriatul strategic, îl vom păstra pentru că este bun pentru cele două țări în gestionarea cu succes a celor mai importante trei provocări ale zilelor noastre – economice, aprovizionarea cu energie și migrația”.
Populația lumii a depășit 8 miliarde de persoane, anunță agenția italiană Ansa citând estimări ONU. La finalul Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP27), ONU definește acest pas drept „o importantă piatră de hotar în dezvoltarea umană” și un avertisment pentru „responsabilitatea noastră comună de a avea grijă de planeta noastră”. Potrivit ONU, „această creștere fără precedent” – în 1950 erau 2,5 miliarde de locuitori – este rezultatul „unei creșteri treptate a duratei de viață datorită progreselor în sănătatea publică, nutriție, igienă și medicină”. Totuși, creșterea populației aduce după sine provocări importante pentru țările mai sărace.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
