Comisia Europeană recomandă instituțiilor comunitare să aprobe aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen. Raportul Executivului comunitar laudă managementul românesc al frontierelor.
Colegiul Comisarilor a adoptat, în deschiderea ședinței din această dimineață a Comisiei Europene de la Bruxelles, textul comunicării către Consiliu, cu referință favorabilă aderării României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen – „fără altă amânare” și „deplină”, „dat fiind că îndeplinesc condițiile”.
„România are un management de înaltă calitate și solid al granițelor și o cooperare internațională în materie de poliție de frontieră” atât cu țările vecine cât și în misiunea europeană Frontex și în Europol, se precizează în comunicarea Comisiei. „Combaterea migrației ilegale și a traficului de ființe umane sunt două priorități în care România este foarte activă. Sistemul Informatic Schengen este bine implementat (…) România are o strategie națională anticorupție, iar măsuri anticorupție au fost introduse pe toate palierele instituțiilor de aplicare a legii”, mai arată documentul, care a ținut cont și de concluziile misiunii voluntare de evaluare care a vizitat România luna trecută. În cazul Bulgariei, punctul principal al raportului se referă la modul în care este administrată granița cu Turcia, o zonă sensibilă din perspectiva fluxurilor migraționiste.
Amânarea înseamnă costuri mari pentru economie
Raportul „vorbește în termeni foarte elogioși despre nivelul de pregătire și contribuția pe care România dar și celelalte două state, Bulgaria și Croația, o pot aduce spațiului Schengen. Este poate cel mai bun limbaj pe care l-am văzut vreodată”, a declarat, pentru DW, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean. „Noi am ilustrat, din partea comunității de transport, într-un limbaj foarte clar că tot ce înseamnă transport și trecere printr-o frontieră Schengen înseamnă costuri foarte mari, pierderi foarte mari pentru economia europeană. Există argumente pur și simplu obiective – vorbim de bani pentru economia europeană, foarte mulți pierduți nu doar de statele candidate ci de tot spațiul economic european. E în interesul tuturor – și al pieței comune, și al arhitecturii de securitate – să intrăm. Acesta este mesajul pe care îl aud permanent la Bruxelles”, a precizat Vălean.
Evaluările experților în transporturi estimează că aproximativ 40% din costurile exporturilor din Ucraina sunt generate de problemele de logistică, în special de întârzierile de la punctele de trecere a graniței.
Obstrucții olandeze, îndoieli suedeze
Odată adoptat în Colegiul Comisarilor, raportul este pus la dispoziția grupului de lucru Schengen din Consiliul European. După mai multe reuniuni tehnice pregătitoare, o decizie ar putea fi luată pe 8-9 decembrie, la Consiliul JAI, reuniunea miniștrilor europeni ai Justiției și Internelor. Surse europene nu exclud însă o amânare cu două săptămâni a deciziei finale. Este nevoie de unanimitate pentru adoptare. În acest moment, Țările de Jos au exprimat un punct de vedere contrar celorlalte state din spațiul Schengen. Iar în Suedia, subiectul este dezbătut în comisii parlamentare.
Poziția Guvernului de la Haga este bazată pe o rezoluție a Parlamentului olandez care solicită analize aprofundate privind evoluția statului de drept, a nivelului de corupție și a crimei organizate din România și Bulgaria. Acestea, spun legislatorii olandezi, ar putea afecta funcționarea controlului la frontieră și, prin urmare, atrage riscuri de securitate pentru întreaga comunitate Schengen. O atitudine refractară față de aderarea României vine și de la Stockholm, acolo unde două partide de opoziție care sprijină guvernul majoritar au apreciat că extinderea Schengen trebuie să înceapă de la capacitatea Suediei „de a controla intrările și ieșirile” și a avea „toate instrumentele pentru lupta împotriva infracționalității”. Or, spun reprezentanții opoziției, românii și bulgarii abuzează de mobilitate și pun în pericol ordinea publică suedeză. Deocamdată, poziția oficială a statului scandinav rămână, însă, pozitivă admiterii.
Un miliard de euro pentru infrastructura către Ucraina
Într-o discuție cu mai mulți jurnaliști, la care a participat și DW, comisarul Vălean a vorbit și despre fondurile pe care Comisia Europeană și partenerii acesteia din comunitatea bancară internațională le pun la dispoziție pentru a dezvolta infrastructura prin care să se dezvolte exporturile și importurile din Ucraina și Moldova.
„Moldova s-a trezit blocată de această vecinătate cu conflictul. Comisia a inițiat pași pentru Ucraina și Moldova, mai întâi prin liberalizarea permiselor de circulație pentru camioane, foarte importantă pentru ambele state”, a explicat comisarul. Până acum, fiecare stat membru al Uniunii acorda un număr de permise, echivalent numărului de camioane care puteau circula, ceea ce îngreuna circuitul de mărfuri pe rutier.
Pe de altă parte, acum există așa-numitele coridoare ale solidarității, pentru fluidizarea exporturilor și importurilor ucrainene, și nu este vorba doar despre grâne și alte produse agricole ci de întregul necesar al Ucrainei, până acum 30 de milioane de tone de mărfuri. „În ce privește produsele agricole, cam 60% din exporturile Ucrainei s-au desfășurat prin aceste coridoare ale solidarității, restul prin acordul de tranzit pe Marea Neagră. În acest moment, în care viabilitatea acestui acord este sub semnul întrebării, coridoarele solidarității redevin foarte importante”, a precizat Vălean.
Demnitarul european a avertizat, însă, că aceste coridoare „și-au atins, din păcate, un maxim de capacitate, fizic. Infrastructura nu permite mai mult decât reușim în momentul de față să facilităm la export și import. În octombrie, de exemplu, pentru grâne, am avut 2,7 milioane de tone, acesta a fost maximul ce s-a putut scoate”. Comisia Europeană va aloca fonduri pentru a investi în proiecte la frontieră ale statelor din prima linie – România și Polonia. Este vorba despre 250 de milioane de euro sub formă de granturi care ar putea fi acordate foarte repede pentru modernizarea punctelor de frontieră și deschiderea unora noi atât la granița cu Ucraina cât și la cea cu Moldova, pentru echipamente de transfer a grânelor pe calea ferată, pentru navigația pe noapte pe brațul Sulina. La acești bani „se adaugă partenerii noștri financiari: Banca Europeană de Investiții a anunțat 300 de milioane, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare încă 300 de milioane și Banca Mondială 100 de milioane. Acești parteneri internaționali vor sprijini proiectele de investiții de partea cealaltă a frontierei, unde nu putem noi direct să finanțăm”, a punctat Adina Vălean.
Autor Cristian Ștefănescu
