„Controlul asupra Congresului este împărțit”, anunță cotidianul american The Washington Post, referindu-se la ultimele rezultate ale alegerilor de la jumătatea mandatului prezidențial, desfășurate recent. Mai mult, „dat fiind controlul Partidului Republican asupra Camerei Reprezentanților, politica externă a lui Biden se confruntă cu noi probleme”, estimează același ziar.
Așadar, recent desfășuratele alegeri pentru cele două camere ale Congresului SUA au atras atenția presei internaționale, având în vedere că, potrivit analiștilor, importanța rezultatelor va avea o influență și în contextul actualului război purtat de Rusia în Ucraina. „Majoritari în Camera Reprezentanților, republicanii se gândesc să organizeze un așa-zis asediu al Casei Albe”, e de părere ziarul francez Le Monde. „Ei intenționează să apeleze la toate mijloacele pe care le au la dispoziție ca să-l dea jos pe Joe Biden”, susține ziarul francez. Ziarul israelian Ha’aretz estimează și el că, „adjudecându-și Camera Reprezentanților, republicanii pregătesc terenul în vederea unui guvern divizat”.
După cum era de așteptat, războiul Rusiei în Ucraina rămâne și el în atenția presei, dar de această dată, din alte motive. Ieri (joi, 17 nov.), „o instanță olandeză a condamnat trei bărbați la închisoare pe viață, ei având legătură cu serviciile rusești de securitate”, relatează cotidianul american The New York Times. „Cei trei au fost acuzați de implicare în atentatul care, în anul 2014, a dus la prăbușirea unui avion de pasageri de pe ruta Amsterdam – Kuala Lumpur, pe teritoriul Ucrainei. Un al patrulea suspect a fost găsit nevinovat”, subliază cotidianul american. Referindu-se la același caz, cotidianul moscovit Pravda notează că „instanța a respins cererea parchetului olandez vizând arestarea acestui al patrulea suspect”.
Să răsfoim însă în continuare ziarele rusești și să vedem care ar fi opiniile lor pe tema celor mai recente evenimente legate de Ucraina și de poziția Rusiei, așa cum este ea percepută pe plan mondial. „Au luat totul”, titrează Pravda, citându-i, pare-se, pe locuitorii Odessei care, potrivit ziarului, „deși au fost ținta bombardamentelor rusești, nu îi acuză pe ruși, ci acuză autoritățile ucrainene pentru criza de curent electric, de apă și de căldură”. Și tot din Pravda mai aflăm că „generalul ucrainean Alexei Gromov, șeful Secției operațiuni speciale din cadrul Statului Major Interarme al armatei ucrainene, ar fi declarat că Ucraina se pregătește să atace forțele armate ruse de pe teritoriul Republicii Belarus”. Un alt ziar rusesc, Nezavisimaia Gazeta, este categoric, afirmând că „nu există graniță între Ucraina și Rusia”. Iar publicația Izvestia anunță un obiectiv atins: „Rachetele rusești nimicesc infrastructura de primă importanță a Ucrainei”. Ziarul pomenește un anunț al Ministerului rus al Apărării, potrivit căruia, „în urma atacului masiv de pe data de 15 noiembrie, au fost lovite toate obiectivele desemnate”.
În sfârșit, România a intrat și ea în vizorul ziarelor străine, și asta, din mai multe motive. Ziarul francez Le Figaro anunță că, „prin tancuri Leclerc, Franța își întărește prezența militară în România, iar cele 13 tancuri vor staționa la baza militară de la Cincu”. Referindu-se le eventuala aderare a Bulgariei, României și Croației la Spațiul Sschengen de liberă circulație, un alt ziar francez, Le Monde, notează că „lărgirea acestui spațiu cu încă trei țări îi dezbină pe europeni, iar o decizie favorabilă ar avea nevoie de unanimitate”. Pe marginea aceluiași subiect, o publicație spaniolă, El Periodico, amintește că „au trecut 15 ani de la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, dar, cu toate astea, cetățenii lor nu pot circula fără pașaport în spațiul Schengen de liberă circulație”. Cotidianul german Frankfurter Allgemeine titrează: „Trei țări balcanice urmează să adere la Schengen”, dar, mai jos, un subtitlu ironic notează: „Olanda și Suedia mai vor să verifice”.
(Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR)
