Dragi prieteni, din cauza războiului din Ucraina, transmitem ştiri în limba ucraineană, de la Radio România Internaţional, cu informaţii despre ajutorul acordat de statul român, de instituţii şi ONG-uri, Ucrainei şi poporului ucrainean, dar şi despre demersurile pe care Bucureştiul le întreprinde pentru refugiaţii ucraineni rămaşi în România şi pentru cei care vin din Ucraina sau prin Republica Moldova. La microfon Vasile Captaru.
1) Doar un sfert dintre refugiaţi folosesc sursele oficiale de informare ale autorităţilor din România (21% uneori, 4% deseori/mereu), însă informaţiile de aici sunt accesate de voluntarii şi personalul din comunităţile-gazdă, care le diseminează apoi în comunitatea de refugiaţi. Refugiaşii preferă, în schimb, grupuri de Facebook, Telegram şi Viber sau discuţii unu-la-unu cu alţi refugiaţi pentru a găsi cazare, medici, transport sau un loc de muncă. Acestea sunt concluziile unui raport realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Internews, pentru a înţelege mai bine cum comunică autorităţile şi ONG-urile cu refugiaţii ucraineni. Refugiaţilor le este greu să ia decizii şi să-şi facă planuri pe termen lung pentru că se confruntă cu o mulţime de probleme legate de accesarea informaţiilor. Politicile naţionale care îi privesc sunt comunicate prin site-uri guvernamentale, dar este neclar modul în care se transpun la nivel local şi care sunt condiţiile pentru a beneficia de ele. De aceea, este nevoie ca autorităţile să colaboreze pentru a oferi informaţii adaptate pe regiuni şi, mai mult decât atât, acestea să fie disponibile şi în limba ucraineană şi în rusă, spune Cristina Lupu, director executiv CJI.
Potrivit cercetării, în primele luni de intervenţie umanitară, refugiaţii s-au bazat pe reţele informale pentru a comunica informaţiile esenţiale despre traversarea în siguranţă a frontierelor, măsurile de protecţie temporară şi accesul rapid la servicii umanitare. Deşi 98% dintre refugiaţi declară că au acces la internet, informaţiile obţinute prin comunicare orală au rămas cele mai de încredere. Acest lucru este cauzat de faptul că există un exces de informaţii şi surse greu de verificat. Deşi au fost create zeci de grupuri pe social media, precum şi site-uri administrate de autorităţi, agenţii umanitare şi voluntari, refugiaţii preferă să-şi procure informaţiile de la alţi refugiaţi, voluntari sau membri ai comunităţii-gazdă. Principala barieră în accesarea informaţiilor este limba, care, împreună cu golurile de informaţii, percepţiile greşite şi zvonurile cum că interacţiunile cu autorităţile pot duce la deportarea lor îi determină pe refugiaţi să evite folosirea canalelor de comunicare create special pentru ei. Majoritatea refugiaţilor vorbesc rusa acasă (72%), dar resimt o presiune socială să folosească limba ucraineană în public, atât online, cât şi offline. Conform tinerilor refugiaţi, serviciile de traducere automată oferite de Google şi Facebook sunt mult mai precise şi corecte pentru rusă-română, comparativ cu ucraineană-română, aşa că ajung să comunice tot în rusă.
2) Ştirile în limba ucraineană sunt difuzate de posturi ale radioului public din România astfel: la Radio Sighet la orele 11.00 şi 14.00, la Radio Iaşi şi Radio Constanţa la 9.00, 14.00 şi 18.00, la Radio Chişinău la 10.00, 15.00 şi 20.00, la Radio România Internaţional în programele de la 18.00, 20.00 şi 22.00, şi pe site-ul www.rri.ro. Radio România retransmite live, online, programul 1 al Radio Ucraina (UR-1). Intraţi pe www.srr.ro.
Radio România Internaţional
