”Republica Moldova, victimă colaterală a războiului din Ucraina”, titrează La Croix, detaliind că în condițiile în care țara suportă din plin consecințe grave precum o inflație de 35% sau pene de curent frecvente, România și UE îi oferă un ajutor important. ”Platforma internațională de susținere a Moldovei” a fost lansată la inițiativa Germaniei, Franței și României, notează o altă publicație franceză, 20Minutes, adăugând că cea de-a treia conferință a acestei inițiative s-a desfășurat luni, la Paris, unde 45 de delegații internaționale, reprezentând UE, Statele Unite și instituții financiare s-au adunat pentru a oferi un ajutor de urgență Moldovei pentru a trece această iarnă în fața ”șantajului rusesc cu gaze”. ”Țările UE vor susține R. Moldova nu numai pe parcursul acestei ierni, ci și pe calea aderării la UE”, rezumă Ziarul de Gardă mesajele transmise de ministrul afacerilor externe de la București, Bogdan Aurescu, de ministra pentru Europa și afaceri externe a Franței, Catherine Colonna și de ministra afacerilor externe a Germaniei, Annalena Baerbock, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu. ”România asigură în prezent 80-90% din necesarul de energie electrică al Republicii Moldova”, titrează Reuters, citându-l pe ministrul român de externe, Bogdan Aurescu. La rândul ei, Franța a anunțat un nou ajutor excepțional în valoare de peste 100 de milioane de euro pentru Chișinău, după cum notează Boursorama. ”În Republica Moldova este în joc securitatea Europei” este titlul editorialului semnat în Politico de președinta Maia Sandu, care avertizează că ”vulnerabilitățile noastre riscă să slăbească adaptabilitatea Ucrainei, dar și stabilitatea pe restul continentului”. ”Tot așa cum Rusiei nu trebuie să i se permită să câștige în Ucraina, tehnicile ei hibride trebuie să fie împiedicate să aibă succes în Moldova”, subliniază Maia Sandu, explicând că ”apropiați ai Rusiei și grupări infracționale și-au unit forțele pentru a exploata criza energetică și nemulțumirea legată de combustibili. Ei speră să instige o instabilitate politică. Folosind întregul spectru al amenințărilor hibride – alerte false cu bombă, atacuri cibernetice, dezinformare, incitare la tulburări sociale și mituire fățișă -, ei lucrează la destabilizarea guvernului, erodarea democrației și periclitarea contribuției Moldovei la securitatea generală a Europei”, mai scrie Maia Sandu în editorialul pentru Politico, ținând să sublinieze și rolul României pe care o numește ”buna noastră vecină și marea noastră susținătoare”.
În privința României, publicația bulgară Actualno constată că țara noastră ”produce mai multe mașini decât state precum Italia și Ungaria, dar mai puține decât Cehia și Slovacia”. Citând cel mai recent al raport Asociației Producătorilor Europeni de Automobile, Actualno scrie că România se află pe locul șase la producția de mașini în Uniunea Europeană, cu o medie de peste 40.000 de mașini pe lună. În plus, România este singura țară la nivel european în care producția în acest an a fost mai mare decât în 2019, mai reține publicația bulgară din raportul Asociației Producătorilor Europeni de Automobile. Pe de altă parte, România, Ungaria și Cehia se află în pericolul de a se confrunta cu o criză valutară anul viitor, din cauza provocărilor bugetare și externe în creștere, observă Bloomberg, explicând că cele trei țări au fost adăugate de compania de investiții Nomura pe lista țărilor care riscă o criză a cursului de schimb valutar ca urmare a poziției economice dificile în care se vor afla. Forintul ungar se numără deja printre monedele emergente cu cele mai proaste performanțe în acest an, după ce UE a suspendat miliarde de euro alocate țării din cauza îngrijorărilor legate de corupție, iar monedele României și Cehiei au scăzut și ele cu peste 8% față de dolar, mai notează Bloomberg.
Continuă controversele legate de Campionatul Mondial de Fotbal organizat de Qatar. Haos la Cupa Mondială – suporterii se tem că ar fi putut muri după ce mii de oameni s-au înghesuit în zona destinată fanilor, constată The Sun, în timp ce The Guardian detaliază că organizatorii au permis accesul în spațiu a unui număr dublu față de capacitatea de 40.000 de locuri. Potrivit Daily Mail, suporterii englezi au declarat deja acest campionat ca fiind foarte diferit de cele anterioare în condițiile în care alcoolul, ce se poate cumpăra doar din anumite locuri, este la un preț premium, iar cei care doresc să se bucure de o halbă de bere în timp ce urmăresc meciurile sunt nevoiți să plătească o grămadă de bani. Campionatul a devenit și o platformă pentru susținerea diverselor cauze. Astfel, pentru mulți dintre iranienii prezenți la Doha a fost o ocazie de a-și exprima furia față de regimul de la Teheran, pe fondul revoltei populare care a cuprins țara în ultimele două luni și a cărei reprimare de către autorități a produs deja sute de morți, scrie The Guardian. O poziție a fost exprimată și de căpitanul naționalei iraniene, Ehsan Hajsafi, care în ciuda riscului de a fi arestat, de a rămâne fără pașaport sau şi mai rău, a spus că în ţara lui lucrurile nu merg bine, că oamenii nu sunt fericiți și că echipa națională va fi vocea tuturor, notează La Stampa. Tot La Stampa scrie și despre controversa legată de campania One Love, care aduce pe terenurile de fotbal mesajul unei societăți incluzive. Întrucât țara gazda are o lege specială pentru a-i ține la distanță pe homosexuali, șapte echipe naționale europene se arătaseră hotărâte să sprijine comunitatea Lgbtq+, purtând banderole curcubeu. Dar deși ”mult fluturate în ultimele zile, aceste banderole au ajuns din nou în sertare”, în urma deciziei FIFA de a sancționa echipele ai căror căpitani nu poartă banderolele aprobate, explică La Stampa. Cotidianul italian observă însă că ”în semn de mare deschidere, în urmă cu 48 de ore, la designul clasic au fost adăugate câteva fraze universale cu un hashtag aferent precum #savetheplanet, iar pentru sferturile de finală se poate folosi și sloganul #nodiscrimination”. ”Ambiguitatea a fost mereu acolo: un act de echilibru între un sport care nu vrea să țină pe nimeni la distanță şi nici să supere Qatarul”, comentează La Stampa. În opinia cotidianului brazilian Folha Online, Qatarul urmează logica „vorbiţi-mă de rău, dar vorbiţi despre mine”. ”Organizarea celui mai important eveniment din lume este o demonstrație de putere care îi consolidează reputația de capitală a noului Orient Mijlociu. Această Cupă, mai mult decât celelalte, este înainte de toate un instrument de geopolitică”, este de părere cotidianul brazilian. (Carolina Ciulu)/cciulu/dsirbu
