RADIO EUROPA LIBERĂ, 28 noiembrie 2022 – Președintele Klaus Iohannis a cerut luni, după o întrevedere cu șeful NATO la București, mai mult sprijin pe Flancul Estic, pentru ca „în cazul unui atac să se știe clar cine și ce trupe trimite”. Jens Stoltenberg a lăudat Bucureștiul pentru sprijinul acordat Ucrainei.
„Este nevoie de mai multă forță de apărare de descurajare pe flancul estic – am spus de la început”, a precizat președintele României, la finele unei întrevederi pe care a avut-o la Palatul Cotroceni cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Șeful Alianței Nord-Atlantice a venit la București pentru a participa la reuniunea miniștrilor de externe din cadrul NATO, care are loc în perioada 29 – 30 noiembrie.
În conferința de presă de după întâlnirea dintre cei doi, răspunzând unei întrebări, Klaus Iohannis a precizat că „este nevoie de un număr sporit de militari aliați”.
„Dar asta nu este suficient”, a completat acesta.
„Pentru a putea reprezenta o descurajare solidă este nevoie de echipamente – prepoziționate – despre aceste lucruri am discutat la summitul de la Madrid, însă este nevoie de concretizarea acestor decizii. La Madrid decizia a fost mai degrabă generică, dar acum doresc – cel puțin asta a fost partea mea – să trecem la fapte”, a spus Klaus Iohannis, întrebat dacă România ar avea nevoie de o prezență aliată întărită față de deciziile de la Madrid.
El a adăugat că „este nevoie de planuri de foarte concrete ca în cazul unui atac să se știe clar cine și ce trupe trimite. Nu putem lăsa astfel de decizii pe ultimul moment. Este nevoie de dezvoltarea unor structuri logistice – pentru carburanți și așa mai departe.”
La rândul său, Jens Stoltenberg a vorbit despre cum președintele rus Vladimir Putin încearcă să distrugă serviciile de bază pentru populație și să folosească „iarna ca pe o armă.”
„Trebuie să fim pregătiți pentru alte atacuri, iar aliații și-au sporit sprijinul cu sisteme avansate de apărare antiaeriană”, a spus șeful NATO, întrebat cum își adaptează NATO ajutorul pentru Ucraina.
Jens Stoltenberg: Ați contribuit la securitatea comună
Secretarul general al NATO a salutat contribuția României la securitatea comună, menținerea contribuției de peste 2% la bugetul NATO și sprijinul acordat refugiaților ucraineni.
„Ați contribuit la securitatea comună în foarte multe moduri, există grupuri de luptă în Polonia la care ați contribuit. Aveți și un sistem cheie prin sistemul de apărare NATO anti-rachetă. Mulțumesc că mențineți bugetul de Apărare la 2% și peste. În contextul agresiunii Rusiei în Ucraina, am constituit noi grupuri de luptă inclusiv cel al Franței.”
„Este un mesaj clar că NATO este aici și vom face tot ce este posibil pentru a ne apăra aliații. V-ați dovedit o gazdă generoasă pentru un număr uriaș de refugiați și ați ați asigurat sprijin militar Ucraina considerabil. Ați facilitat exportul a milioane de tone de cereale din Ucraina, ați asigura sprijin militar semnificativ Ucrainei. Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige pentru că am arăta altor lideri de acest fel că se poate – este interesul nostru să sprijinim Ucraina”, a declarat Jens Stoltenberg.
Klaus Iohannis: Acțiunile Rusiei reprezintă o încercare deliberată de a distruge ordinea mondială
Klaus Iohannis și Jens Stoltenberg au discutat despre situația generată de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, cu accent asupra flancului estic și al Mării Negre, precum și despre necesitatea implementării cât mai rapide a deciziilor adoptate la summitul NATO de la Madrid.
„Am evaluat astăzi împreună situația de securitate a spațiului euroatlantic generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cu accent asupra Flancului Estic și a zonei Mării Negre. (…) Împreună cu Secretarul General Stoltenberg, am remarcat progresele substanțiale pe care le-am realizat la nivel aliat în decursul celor aproape 10 luni care au trecut de la ultima sa vizită în România. Aceste progrese se reflectă într-o postură semnificativ întărită a NATO pe Flancul Estic, inclusiv în țara noastră și în regiunea Mării Negre. Astfel, din luna februarie și până în prezent, NATO și aliații noștri au desfășurat efective importante în România, cu rol de descurajare, reasigurare și apărare, astfel încât, în prezent, găzduim aproximativ 5.000 de militari aliați”, a spus Klaus Iohannis, în conferința de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Grupul de luptă NATO din România se află în plin proces de dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește elementele care să-i permită creșterea la nivel de brigadă, a spus șeful statului român.
România va continua să se coordoneze cu Franța, care este națiune-cadru, alături de Olanda, Belgia și Luxemburg, pentru a atinge capacitatea operațională deplină a acestei structuri cât mai curând.
Totodată, șeful statului român a subliniat importanța sprijinului ferm pe care Ucraina trebuie să-l primească pentru a-și apăra suveranitatea, integritatea și independența Ucrainei, precum și importanța sprijinirii Republicii Moldova, țara cel mai puternic afectată de războiul din Ucraina.
„În cadrul întâlnirii de astăzi am evidențiat, de asemenea, sprijinul ferm – și concret – al României pentru suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei. Am subliniat importanța unei susțineri sporite a Alianței atât pentru Ucraina, cât și pentru partenerii NATO cei mai vulnerabili din regiune – Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina”, a mai spus Klaus Iohannis.
România va continua să ofere asistență multidimensională Kievului pe toate palierele.
„În aceeași măsură, după cum cunoașteți, depunem eforturi susținute în sprijinul Republicii Moldova pentru a depăși dificultățile de ordin social, economic și energetic generate de războiul din Ucraina. O temă complementară o reprezintă creșterea rezilienței strategice în regiunea Mării Negre, care include aspecte-cheie precum securitatea energetică sau libertatea de navigație”, a mai spus șeful statului român.
Implementarea Conceptului Strategic va conduce la un rol sporit pentru NATO, de care depinde nu doar securitatea spațiului euroatlantic, ci și stabilitatea ordinii internaționale bazate pe reguli și principii, a explicat Klaus Iohannis.
„Acțiunile Rusiei reprezintă o încercare deliberată de a submina și distruge această ordine. De modul în care alegem să răspundem acestei provocări va depinde în mare măsură cum va arăta viitorul lumii noastre. De aceea avem nevoie mai mult ca oricând de un NATO puternic și solidar și mă aștept ca Reuniunea Ministerială care începe mâine să reconfirme acest obiectiv. ”
Înainte de întâlnirea cu șeful statului român, Jens Stoltenberg a fost primit, la Palatul Victoria, de premierul Nicolae Ciucă și de ministrul Apărării, Angel Tîlvăr.
Reuniunea miniştrilor de externe ai NATO de la București este prima în acest format organizată de România de la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică şi al doilea eveniment formal NATO de nivel înalt găzduit de România, după Summitul de la Bucureşti din 2008.
Miniștrii de Externe NATO se întâlnesc în această săptămână la București pentru a discuta despre protejarea Flancului Estic al NATO, inclusiv a României și poziția față de China.
La întâlnire vor participa inclusiv miniștrii de Externe ai Finlandei și Suediei, aflate în procesul de aderare la alianța nord-atlantică, precum și șefii diplomației din Bosnia și Herțegovina, Moldova și Georgia.
Pe agenda șefilor diplomațiilor din țările NATO se va afla problema securității Flancului Estic și de la Marea Neagră, după ce ultima a fost numită parte din noul concept strategic al Alianței la summit-ului din această vară de la Madrid.
Miniștrii de Externe vor discuta și despre rivalitatea strategică cu Beijing-ul.
Autor Dora Vulcan
https://romania.europalibera.org/a/seful-nato-la-bucuresti/32152310.html /fmatei
