Devenită pentru două zile un fel de cartier general al NATO, România se află în prim-planul presei internaționale datorită reuniunii minștrilor de externe ai țărilor membre, desfășurată la București, capitala țării. Pe această temă, ziarele străine abundă în articole și comentarii, căutând să afle care ar fi obiectivele NATO în viitorul apropiat, dar mai ales în contextul războiului din Ucraina.
“NATO nu va da înapoi în privința sprijinului acordat Ucrainei, afirmă secretarul general al organizaiței”, citat de cotidianul american The New York Times. Același ziar precizează că, ieri (29 nov.) , “secretarul american de stat, Antony J. Blinken, și înalți diplomați din peste 30 de țări, s-au întrunit în România pentru a vedea cum ar putea Organizația Tratatalui Nord-Atlantic să sprijine lupta Ucrainei împotriva Rusiei, în condiții de iarnă grea”.
Canalul de televiziune Euronews a atras însă atenția că locul întrunirii, respectiv, “Bucureștiul, are o semnificație aparte, dat fiind războiul Rusiei din Ucraina, și iată de ce: în 2008, aici, fostul președinte american, George W. Bush, a convins aliații NATO că, într-o zi, Ucraina și Georgia vor trebui să adere la alianța militară”.
„Șeful NATO afirmă că poarta organizației rămâne deschisă în fața Ucrainei”, titrează publicația americană The Hill, citându-l pe secretarul general Jens Stoltenberg. „Președintele Putin nu poate interzice unui stat suveran să ia propriile decizii, niște decizii care nu sunt o amenințare la adresa Rusiei”, ar fi declarat Stoltenberg la reuniunea NATO de la București, menționată de publicația americană.
„Președintele rus, Vladimir Putin, dorește să profite de iarnă ca armă de război împotriva Ucrainei, prin atacuri deliberate asupra infrastructurii civile, respectiv, încălzirea, curentul electric și alimentarea cu apă”, ar mai fi declarat, tot la București, secretarul general al NATO, citat de cotidianul francez Le Figaro.
Aceleași acuzații sunt reluate și în ziarul spaniol El Pais, care subliniază că Jens Stoltenberg „a estimat că, probabil, conflictul se va încheia la masa dialogului, dar negocierile depind de situația de pe front”.
Ce spune însă presa rusă despre toate aceste evenimente? Un ziar independent de limbă engleză, Moscow Times, subliniază și el că, ieri (marți, 29 nov.) „la București, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lansat un avertisment pe tema planurilor de iarnă ale Rusiei în privința Ucrainei”, în vreme ce publicația Nezavisimaia Gazeta susține că „UE și NATO s-au angajat să-și întărească sprijinul față de Kiev”. Sub titlul „Lungul drum spre NATO”, publicația Izvestia afirmă că „Ungaria și Turcia încă mai împiedică aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Budapesta a declarat că va aproba demersul anul viitor, dar nu a precizat data, iar cu Ankara situația este și mai complicată, dată fiind problema kurzilor”.
Dorind parcă să confirme informațiile din ziarul moscovit, publicația ungară Heti Világgazdaság (HVG) subliniază că „ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a confirmat faptul că Ungaria nu i-a permis omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, să participe la lucrările summitului NATO de la București”. “Este clar de ani de zile că guvernul ungar nu va fi de acord cu o reuniune oficială NATO – Ucraina până când maghiarii din Transcarpatia nu-și vor recăpăta drepturile”, ar fi declarat ministrul Szijjártó, citat de același ziar.
La rândul său, Turcia are și ea nemulțimirile sale față de NATO, mai ales în privința aderării Suediei și Finlandei la organizație. “Decizia Uniunii Europene de a nu se consulta cu Turcia în privința unui nou ajutor militar acordat Ucrainei reprezintă un nou exemplu de orbire de ordin strategic”, ar fi declarat la București ministrul turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu citat de cotidianul național Hürriyet. Concluzia însă ar veni din partea ziarului polonez Rzeczpospolita, care citează o altă declarație a șefului NATO făcută la București: “NATO va continua să sprijine Ucraina atâta timp cât va fi nevoie, dar, pentru Ucraina, iarna va fi groaznică”.(Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR0
