Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape războiul din Ucraina dar acordă atenție și altor evenimente importante din sfera politică sau de securitate care au marcat ultimele zile.
Peste 500 de localităţi ucrainene erau fără curent duminică, după săptămâni de atacuri aeriene ruse asupra reţelei electrice, a declarat un responsabil al ministerului de Interne, citat de AFP. „Inamicul continuă să atace infrastructura esențială a țării. În prezent, 507 localităţi din opt regiuni ale ţării noastre sunt private de alimentarea cu energie electrică”, a declarat adjunctul ministrului de interne. Regiunea Harkov este cea mai afectată, cu 112 sate izolate. Alte 90 de sate nu au curent electric în regiunile Donețk și Herson, situații similare fiind și la Mikolaiv, Zaporijjia și Luhansk. „Întreruperile zilnice de curent au lăsat milioane de oameni fără căldură sau lumină, în timp ce temperaturile exterioare au scăzut sub zero grade în ultimele zile. Așteptând alte întreruperi pe scară largă în rețeaua electrică, ucrainenii se tem de o iarnă grea prelungită, precum și de un val de refugiați în urma războiul aflat deja în luna a zecea”, punctează AFP.
În timp ce Moscova își continuă atacurile în mai multe regiuni din Ucraina, războiul are o susținere tot mai redusă în rândul rușilor. Ministerul britanic al Apărării citează datele unui sondaj realizat la comanda Moscovei și publicat de Meduza, un site din Lituania specializat în informații despre Rusia. Datele, preluate și de The Guardian, arată că sprijinul rușilor față de război a scăzut la 25%, în timp ce 55% din populație susține demararea negocierilor de pace. Centrul Levada, cel mai important institut de sondaje independent din Rusia, a remarcat într-un sondaj similar realizat în luna noiembrie că 53% dintre respondenţi susţineau negocierile de pace, 41% erau în favoarea continuării luptei, iar 6% erau indecişi.
După ce națiunile G7 și Australia au convenit asupra unui plafon de preț de 60 de dolari pe baril pentru țițeiul rusesc transportat pe mare, într-o mișcare menită să priveze Moscova de venituri, Rusia anunță că nu va accepta să exporte petrol în limita plafonului de preț, chiar dacă va trebui să recurgă la o scădere a producției. Vicepremierul Alexandr Novak, citat de Reuters, a declarat că “Lucrăm la mecanisme care să împiedice folosirea unui instrument de plafonare a prețului, indiferent de nivelul stabilit, deoarece o asemenea interferență ar putea destabiliza și mai mult piața”.
Aflat într-o vizită în Statele Unite, pentru a demonstra soliditatea relației transatlantice, președintele Franței, Emmanuel Macron, a acordat un interviu postului de televiziune francez TF1 în care a vorbit despre viitoarea arhitectură de securitate a Europei, cu accent pe războiul din Ucraina și pe amenințarea militară rusească. “Trebuie să continuăm să ajutăm Ucraina să reziste în confruntarea cu bombardarea infrastructurilor lor civile şi să facem totul pentru a pune presiune pe Rusia pentru ca ea să revină la masa negocierilor. Trebuie să continuăm să ajutăm militar, să evităm escaladarea, să protejăm centralele şi să pregătim ziua în care toată lumea va fi în jurul mesei”. Însă, a adăugat Emmanuel Macron în interviul pentru TF1, aliații trebuie să se pregătească pentru “a oferi garanții de securitate Rusiei”. “Unul dintre punctele esenţiale pe care trebuie să le abordăm – aşa cum a spus mereu preşedintele Putin – este teama că NATO vine până la porțile sale şi desfăşurarea de arme care ar putea ameninţa Rusia. Acest subiect va face parte din temele pentru pace, deci trebuie să vedem ce suntem gata să facem, cum ne protejăm aliaţii şi țările membre şi cum să oferim garanţii Rusiei în ziua în care se revine la masa negocierilor”.
Această poziție a lui Emmanuel Macron denotă, potrivit publicației americane The Washington Post, “o incompatibilitate între viziunile președinților francez și american cu privire la viitorul Europei”. “Biden e un atlantist convins. E pe deplin dedicat relației americano-europene, susține NATO fără rezerve și i-a curtat pe liderii europeni încă din prima zi de mandat. Și totuși, el e un președinte american și, ca atare, acționează în primul rând în interesul Americii. Consensul politicii externe americane plasează SUA în centrul unei rețele planetare de alianțe care în cele din urmă are rolul de a deservi interesele americane. SUA își dorește aliați puternici, dar nu aliați cu adevărat independenți care să dispună de suficientă putere și voință pentru a concura cu ele în privința stabilirii foii de parcurs globale. Macron, din contră, e deopotrivă francez și european. Ca mulți alți membri ai elitei europene, el e iritat de acest parteneriat dezechilibrat. Au fost momente în care a propus ca Europa să dețină propriile forțe militare integrate, capabile în teorie să acționeze independent de alianța NATO, dominată de SUA. O astfel de „autonomie strategică” ar urma să se extindă și în alte domenii, dar mai ales în privința relației Europei cu China. Macron s-a întâlnit recent cu președintele chinez Xi Jinping, de exemplu, și continuă să pledeze pentru un dialog între Europa și dictatura comunistă”, comentează The Washington Post.
În plină dezbatere despre extinderea NATO, Suedia a expulzat un membru al Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), condamnat în Turcia. Potrivit ziarului turcesc Sabah, bărbatul a ajuns la Istanbul, unde a compărut în fața unui tribunal și apoi a fost plasat în detenție. Mahmut Tat fusese condamnat în Turcia la şase ani şi zece luni de închisoare pentru apartenenţa la PKK, organizaţie considerată teroristă de Ankara şi de Uniunea Europeană. Bărbatul, plecat în Suedia în 2015 pentru a scăpa de pedeapsă, a depus acolo o cerere de azil dar aceasta a fost respinsă. Soarta unor cetăţeni kurzi din Turcia refugiaţi în Suedia şi, în mai mică măsură, în Finlanda, este în centrul negocierilor cu Ankara pentru intrarea celor două ţări nordice în NATO. Potrivit publicației elvețiene Le Temps, Turcia blochează extinderea Alianţei atlantice din mai, cerând extrădarea mai multor refugiații acuzaţi că ar fi simpatizanţi sau militanţi ai unor mişcări catalogate „teroriste” în Turcia.
Iranul anunță desființarea așa-numitei Poliții a Moralității, pe fondul protestelor generate de uciderea unei tinere care a refuzat să poarte vălul islamic, “hijab”. Potrivit AFP, anunțul făcut de procurorul general al Iranului reprezintă “un nou pas făcut înapoi de regimul de la Teheran, în contextul protestelor ce persistă de peste două luni, declanșate de moartea unei tinere kurde de 22 de ani, Mahsa Amini”. Demonstrațiile s-au transformat într-o revoltă populară a iranienilor furioși din toate straturile societății, reprezentând una dintre cele mai mari provocări la adresa conducerii religioase iraniene după revoluția din 1979. Anunțul privind desființarea Poliției Moralității vine la o zi după ce Iranul a informat că va revizui legea privind purtarea obligatorie a hijab-ului, menționează AFP. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/sdm2
