Războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei rămâne în prim-planul presei internaționale, dar veștile par să demonstreze că speranțele de pace sunt, din păcate, încă departe. Potrivit ultimelor informații, balanța pare să se încline totuși, de această dată, în favoarea Ucrainei.
„Ieri (6 decembrie), pentru a doua zi consecutiv, atacurile cu drone ale Ucrainei au depășit granița cu Rusia, demonstrând vulnerabilitatea unora dintre cele mai importante poziții strategice ale Moscovei”, informează cotidianul american The New York Times. Citând un oficial ucrainean, același ziar menționează că „forțele ucrainene au atacat cu drone două baze militare de pe teritoriul rus, iar dacă atacul se confirmă, asta ar însemna că oficialii de la Kiev doresc să aducă războiul mai aproape de Moscova și de președintele Vladimir Putin”. „’Vor fi luate măsurile necesare’, a promis, tot marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov”, citat de cotidianul francez Le Monde. Le Monde mai notează că, „fără să precizeze măsurile respective, Peskov a calificat atacurile drept un factor periculos”.
Referindu-se la același eveniment, ziarul moscovit Kommersant afirmă că „armata ucraineană ar fi apelat la niște drone sovietice de tip TU-141, iar, în opinia ministerului britanic al apărării, dacă atacul a avut loc într-adevăr, atunci demersul reprezintă cel mai mare eșec strategic al Rusiei de după lansarea invaziei în Ucraina”. Dar presa rusă notează și alte asemenea incidente. Din Pravda aflăm că „două drone au fost doborâte pe mare, în apropierea orașului Sevastopol”. Și tot Pravda citează un guvernator local, care ar fi anunțat că „o dronă a atacat o bază aeriană din Kursk, în urma căruia un rezervor de combustibil a fost avariat și a luat foc”.
Altminteri, „Rusia este pregătită pentru soluționarea diplomatică a conflictului din Ucraina”, titrează cotidianul moscovit Izvestia. Declarația îi aparține lui Vasili Nebenzia, reprezentantul permanent al Rusiei la ONU. Și tot Nebenzia ar mai fi spus că „această logică este înțeleasă de aproape toate statele lumii, cu excepția celor din Occident și cu excepția Kievului”.
Nu știm însă care ar fi poziția Ungariei, având în vedere că tot Izvestia notează că, „marți, Ungaria și-a exercitat dreptul de veto și a blocat asistența financiară acordată Ucrainei, în valoare de 18 miliarde euro”. „Ungaria nu dorește să fie atrasă într-un conflict armat”, explică ambasadorul Moscovei la Budapesta, citat de același ziar. „Abordarea pragmatică a Ungariei diferă considerabil de cea a majorității rusofone din Uniunea Europeană”, a subliniat ambasadorul rus.
Oprindu-ne asupra Ungariei, să mai notăm și că, „marți, premierul Viktor Orban s-a aflat la Tirana, în capitala Albaniei, unde a participat la un summit între lideri ai Uniunii Europene și ai unor țări din Balcanii de Vest”, notează cotidianul ungar de limbă engleză Hungary Today. Acolo, el a subliniat că „este nedrept ca Bulgaria să nu fie admisă în Spațiul Schengen”.
În sfârșit, tot la Spațiul Schengen se referă și un articol din ziarul moscovit Nezavisimaia Gazeta, care titrează: „Austria se opune aderării Bulgariei și României la Spațiul Schengen”. Cotidianul austriac Die Presse face însă și alte precizări. Ziarul afirmă că, „la summitul de la Tirana menționat mai sus, a fost prezent și cancelarul Austriei, Karl Nehammer, care ar fi spus că „Austria nu este preocupată doar de ruta migranților prin Balcanii de Vest, ci și de ruta migrației prin Bulgaria, România și Ungaria către Austria. În plus, cancelarul austriac și-a reiterat refuzul față de extinderea Spațiului Schengen prin aderarea Bulgariei și României”, mai notează ziarul austriac.
De altfel, referindu-se la același subiect, canalul francez Euronews consideră că, „înaintea votului-cheie de mâine (joi, 8 dec.) de la Bruxelles, șansele aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen devin tot mai slabe”. Să încheiem însă printr-o convingătoare pledoarie apărută în ediția europeană a portalului american Politico, care subliniază: „A nu admite aceste țări, pe baza unor scuze care nu prea stau în picioare și în pofida loialității și a tăriei pe care ele au demonstrat-o împotriva invaziei președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina, nu ar afecta doar unitatea UE, dar ar însemna și o eroare strategică, una care ar face ca euroscepticismul să se infiltreze în estul atât de sensibil al Europei și asta, într-un moment geopolitic dintre cele mai nepotrivite.
Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR
